26 mai 2026
Contact
Reper News
  • Politică
  • Local
  • Actual
  • Economic
  • Extern
  • Sănătate
  • Showbiz
  • Sport
Reper NewsReper News
Font +/-Aa
Cautare
  • Categorii
    • Politică
    • Local
    • Actual
    • Economic
    • Extern
    • Sănătate
    • Showbiz
    • Sport
  • Info
    • Contact
Urmați-ne
© 2025 repernews.ro
Economic

Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: „Economia a intrat pe o pantă descendentă în 2024. Recesiunea tehnică era inevitabilă”

Radu Bălescu
Ultima actualizare: 23/02/2026 12:38
Radu Bălescu
Distribuie
cosmin marinescu viceguvernator bnr declinul economiei a inceput in 2024 recesiunea tehnica era doar o chestiune de timp 699c1f50a74d5
Distribuie

Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: „Economia a intrat pe o pantă descendentă în 2024. Recesiunea tehnică era inevitabilă”

România a intrat oficial în recesiune tehnică după ce PIB-ul a scăzut două trimestre consecutiv în 2025, însă semnalele de încetinire erau vizibile încă din 2024, iar ajustările bugetare făceau această evoluție aproape inevitabilă. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR (Banca Națională a României), explică de ce „recesiunea tehnică” trebuie înțeleasă corect și de ce nu echivalează automat cu o criză economică profundă. Potrivit datelor oficiale, economia României a scăzut cu -0,1% în trimestrul III din 2025 și cu -1,9% în trimestrul IV, față de trimestrele anterioare.

„La manual, recesiunea tehnică este definită prin două trimestre consecutive de scădere economică, măsurată prin dinamica PIB față de trimestrul anterior”, explică Marinescu. Totuși, el subliniază că „diferența dintre înlănțuirea a două trimestre cu dinamică negativă și recesiunea economică de ansamblu, ca manifestare profundă și durabilă, este una esențială”.

Diferența dintre recesiune tehnică și recesiune economică

Marinescu a atras atenția asupra unei confuzii frecvente: înlănțuirea a două trimestre negative nu înseamnă, în mod necesar, o criză severă. Recesiunea economică propriu-zisă presupune o deteriorare amplă și durabilă a activității economice, cu efecte extinse asupra veniturilor, investițiilor și ocupării forței de muncă. Exemplele recente din Uniunea Europeană arată că recesiunea tehnică nu este un fenomen izolat și nici automat premergător unei crize profunde. În ultimii trei ani, zece state membre ale Uniunii Europene, printre care Germania, Austria, Estonia, Ungaria sau Irlanda, au traversat episoade similare. Doar Germania, Austria și Estonia au ajuns la recesiuni economice de profunzime, în principal pe fondul crizei energetice generate de războiul din Ucraina. Prin urmare, cazul României trebuie analizat în context european, nu în izolare.

Declinul nu a început în 2025, ci în 2024

Un punct esențial al analizei este momentul declanșării fazei descendente. Potrivit viceguvernatorului BNR, încetinirea era vizibilă încă din 2024. Recalculările statistice recente arată că și în acel an au existat două trimestre consecutive de scădere, de -0,4%, ceea ce ar indica, retrospectiv, tot o recesiune tehnică. Anul 2024 s-a încheiat cu o creștere economică modestă, de 0,9%, în pofida unui stimul fiscal fără precedent. Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB (ESA), iar expansiunea cheltuielilor a fost orientată preponderent către consum. Rezultatul a fost însă dezechilibrarea balanței externe: cererea internă crescută a fost acoperită în mare parte din importuri, ceea ce a alimentat „deficitele gemene”, bugetar și extern. În acest context, consolidarea fiscală a devenit inevitabilă. „Nicio economie nu poate crește sănătos pe seama deficitelor bugetare severe, care maschează performanțele și amână costurile”, a avertizat acesta.

2025: ajustare bugetară și restrângerea consumului

Anul 2025 a marcat accentuarea fazei descendente a ciclului economic. Măsurile de ajustare fiscal-bugetară au avut un impact direct asupra cererii interne, în special asupra consumului, care s-a contractat încă din primul trimestru al anului (-0,6%), înainte de adoptarea pachetelor majore de corecție. În perioadele descendente ale ciclului economic, gospodăriile devin mai prudente, își reduc cheltuielile și își ajustează așteptările privind veniturile și stabilitatea locului de muncă. Firmele amână investițiile și controlează mai strict costurile. Exact aceste mecanisme au devenit vizibile în 2025. Rata șomajului s-a apropiat de maximele ultimilor ani, iar numărul locurilor vacante s-a redus la niveluri comparabile cu perioada ajustărilor din 2010-2012. Indicatorul deviației PIB (output-gap) arată că economia se află pe o traiectorie descendentă încă din 2024, iar deficitul de cerere s-a adâncit pe parcursul lui 2025.

O schimbare de model: investițiile, noul motor

În pofida ritmului modest de creștere din 2025 (0,6%), structura acesteia indică o tranziție importantă. Spre deosebire de anii anteriori, creșterea nu a mai fost susținută în principal de consum, ci de investiții. Dinamici favorabile au fost înregistrate în investițiile în utilaje și mijloace de transport, precum și în construcții noi. Creditele bancare pentru finanțarea echipamentelor au depășit 30% din totalul creditelor acordate companiilor la final de 2025, în creștere față de anul precedent. Un rol esențial îl joacă fondurile europene, în special cele accesate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, considerate cel mai amplu program de reforme asumat de România după aderarea la UE. Aceste investiții au potențialul de a crește competitivitatea și de a genera efecte de angrenare asupra investițiilor private.

Consolidarea fiscală, fără alternativă

Marinescu respinge ideea că ajustarea bugetară ar fi putut fi evitată. Fără consolidare, riscul ar fi fost deteriorarea ratingului de țară, creșterea costurilor de finanțare și vulnerabilizarea stabilității macroeconomice. Orice ajustare de anvergură implică un cost în planul creșterii economice pe termen scurt. Însă, în absența corecțiilor, acumularea datoriei publice ar fi generat costuri mult mai mari în viitor. Politica monetară a adoptat în 2025 o abordare de tip „wait-and-see”, menținând rata dobânzii de referință într-un echilibru delicat între combaterea inflației și protejarea activității economice. În schimb, politica fiscală nu își poate permite relaxări premature.

2026, testul de maturitate

Există riscul ca dinamica negativă să se prelungească dincolo de cele două trimestre de recesiune tehnică. De aceea, stabilitatea politică și încrederea investitorilor devin priorități strategice. Bugetul pentru 2026 va reprezenta un test major de maturitate economică. Consolidarea finanțelor publice trebuie continuată într-un mod echilibrat, în paralel cu reforme structurale și politici axate pe competitivitate. „Eforturile de ajustare vor fi cu atât mai sustenabile pe măsură ce economia își va accelera ritmul anual de creștere”, concluzionează Marinescu. Mesajul său este limpede: recesiunea tehnică nu trebuie dramatizată, dar confirmă necesitatea unei consolidări fiscale ferme și a unei schimbări de model economic. Fără disciplină bugetară, investiții și reforme structurale, revenirea la o creștere sănătoasă și sustenabilă nu este posibilă.

Etichete:cosmincrizadeficitdeficiteleeconomicagemeneinflatieinvestitiimarinescupibpnrrrecesiunetehnica
Distribuie acest articol
E-mail Copiază legătură Imprimare
Articolul precedent un barbat a murit dupa ce a cazut de la etajul superior al unui hotel din mamaia nord 699c1ef52c179 Tragedie în Mamaia Nord: Un bărbat își pierde viața căzând de la etajul unui hotel
Articolul următor video furtuna puternica de iarna in sua 60 de milioane de oameni afectati stare de urgenta in 5 state restrictii de circulatie in new york 699c207ad743c Iarnă de coșmar în SUA: 60 de milioane de oameni sub impactul unei furtuni devastatoare, stare de urgență în cinci state și restricții de circulație în New York!
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Ad Image

Ultimele stiri

Strategia nucleară a lui Macron pentru a-l determina pe Putin să reflecteze înainte de a agresa Europa: „Este esențial să inspirăm frică”

Strategia nucleară a lui Macron pentru a-l determina pe Putin să reflecteze înainte de a…

26/05/2026

Strategia nucleară a lui Macron destinată să-l facă pe Putin să ezite înainte de a agresa Europa: „Trebuie să inspirăm frică”

Strategia nucleară a lui Macron destinată să-l facă pe Putin să ezite înainte de a…

26/05/2026

Parchetul General contestă reforma salarială: procurorii avertizează asupra scăderii veniturilor și pregătesc acțiuni în justiție.

Parchetul General contestă reforma salarială Parchetul General critică noua lege a salarizării din sectorul public,…

26/05/2026

„Reconstructia Cuba: Provocările imense pe care Trump le-ar întâlni în lipsa infrastructurii”

Reconstructia Cubei: Provocările imense pe care Trump le-ar întâlni în lipsa infrastructurii Președintele american Donald…

26/05/2026

Operatiune surprinzătoare: Polițiști mascați în dansatoare pentru capturarea unui traficant de droguri

Operatiune surprinzătoare: Polițiști mascați în dansatoare pentru capturarea unui traficant de droguri Misiune ieșită din…

26/05/2026

S-ar putea să vă placă și

lupta dintre coca cola si pepsi in romania 6843d2470c357
Economic

Bătălia aromelor: Rivalitatea Coca-Cola vs. Pepsi pe piața din România

Moderator Radu Bălescu
video mugur isarescu romania ar putea discuta despre adoptarea euro in aproximativ cinci ani daca deficitul bugetar scade sub 3 6995a6145c3fe
Economic

Mugur Isărescu: „România ar avea șanse să ia în calcul introducerea euro în circa cinci ani, cu condiția ca deficitul bugetar să coboare sub 3%”

Moderator Radu Bălescu
guvernul vrea sa prioritizeze investitiile din pnrr care pot fi terminate pana in 2026 pislaru ultima ocazie pentru ministere 68a4744f30b1d
Actual

Guvernul își propune să pună pe primul loc investițiile din PNRR ce pot fi finalizate până în 2026. Pîslaru: „O ultimă șansă pentru ministere”

Moderator Radu Bălescu
antifrauda prejudiciu de 24 milioane de lei cauzat de o firma din iasi care a comercializat imbracaminte si articole de uz casnic importate din turcia 6850123865684
Economic

Antifrauda: O firmă din Iași, acuzată de un prejudiciu de 2,4 milioane de lei pentru vânzarea de îmbrăcăminte și produse casnice din Turcia

Moderator Radu Bălescu
Reper News
Facebook Twitter Youtube
Site-ul nostru de știri îți pune la dispoziție cele mai recente informații și analize detaliate dintr-o gamă largă de domenii: politică, actualitate, economie, evenimente internaționale, lifestyle, sport și travel. Echipa noastră de jurnaliști monitorizează constant evoluțiile din întreaga lume, garantându-ți perspective echilibrate și obiective, pentru a te menține mereu bine informat.
Utile
  • Contact
  • Politica de Confidențialitate
© 2025 repernews.ro
Welcome Back!

Sign in to your account

Nume de utilizator sau Adresa de email
Parola

Ti-ai pierdut parola?