Nutriție armonioasă în timpul postului
Începând de astăzi și până la Paști, creștinii ortodocși trec printr-o schimbare a obiceiurilor alimentare, având în vedere că Biserica se împodobește cu slujbe frumoase și specifice. Aceasta este o perioadă de răgaz nu doar pentru suflet, ci și pentru trup, prin respectarea postului alimentar. Beneficiile postului pentru sănătate sunt bine cunoscute, inclusiv ale postului negru. Deși din punct de vedere metabolic cele două tipuri de postire au un impact diferit asupra organismului, ele se completează minunat, mai ales dacă alimentele consumate sunt naturale, integrale și minim procesate.
Postul Mare presupune excluderea uleiului în anumite zile, ceea ce adaugă beneficii în menținerea sănătății organismului. Este important să avem o alimentație echilibrată pe perioada postului, având în vedere că acesta durează 7 săptămâni, și să evităm carențele alimentare. La fiecare masă este necesar să avem o sursă de proteine de calitate, precum mazăre, linte, năut, fasole, tofu, tempeh sau seitan. Majoritatea plantelor sunt surse incomplete de proteine, de aceea este bine să consumăm și cereale integrale, cum ar fi pâinea sau pastele din făină integrală, orez brun, quinoa sau hrișcă. Quinoa este o sursă completă de proteine, având un conținut crescut de lizină.
Sursele de grăsimi preferate vor fi cele integrale, precum avocado sau diferite nuci și semințe. Fisticul conține toți cei 9 aminoacizi esențiali și fitonutrienți valoroși, cu efecte antioxidante, cardioprotectoare și antiinflamatoare. Fructele și legumele proaspete sunt esențiale pentru a asigura necesarul de vitamine și a completa aportul de fibre.
Este important ca persoanele care doresc să postească, în special copiii, adolescenții și vârstnicii, să țină cont de aceste recomandări pentru a nu se expune riscului unor carențe importante.
Simptome ale unui consum mai mare de fibre
Un aspect frecvent întâlnit la persoanele care consumă mai puține alimente vegetale în afara perioadelor de post este disconfortul abdominal cauzat de balonare și, uneori, constipație. Aceste simptome sunt rezultatul creșterii aportului de fibre, la care tubul digestiv nu este adaptat. Alimentele ajung în stomac, apoi în duoden și jejun, unde sunt descompuse în nutrimente și absorbite în sânge. Resturile nedigerate ajung în intestinul gros, sediul a miliarde de microorganisme care obțin energie din fibrele pentru care nu avem enzimele necesare digestiei.
Fermentația, prin care bacteriile și drojdiile rezidente în colon obțin energia, produce gaze, precum dioxidul de carbon și metan. Alimentele bogate în fibre, cum ar fi leguminoasele, cerealele integrale, legumele crucifere și anumite fructe, pot duce la producerea unei cantități mai mari de gaze, provocând balonare. La femei, balonarea poate fi agravată de fluctuațiile hormonale, iar stresul poate influența negativ acest aspect.
Cum putem ameliora balonarea
Ideal ar fi ca trecerea de la alimentația de dulce la cea de post să nu fie bruscă. Persoanele care consumă zilnic alimente vegetale nu întâmpină probleme cu balonarea. Totuși, în primele zile sau săptămâni, se recomandă consumul de alimente cu conținut mai mic de fibre, cum ar fi fulgii de porumb, cușcușul, tofu, untul de arahide, legumele gătite și fructele din compot. Treptat, se pot adăuga fulgi de ovăz, humus, smoothie-uri și fructe proaspete.
Fasolea, lintea și năutul ar trebui consumate inițial în cantități mici, iar metodele de preparare, cum ar fi hidratarea și fierberea în mai multe ape, pot ajuta la digestia mai ușoară. Este important să consumăm apă și băuturi neîndulcite pentru a asigura un tranzit digestiv optim. Băuturile carbogazoase pot contribui la balonare.
Câteva plante medicinale pot ajuta la ameliorarea stărilor de balonare. Ceaiurile de ghimbir, fenicul, rozmarin, salvie și mentă au efecte pozitive, aducând și alte beneficii datorită conținutului de antioxidanți. Fructele kiwi conțin actinidină, o enzimă care favorizează digestia și peristaltismul, reducând astfel distensia și durerea abdominală.
