Impozite noi pentru achizițiile online din afara UE
Uniunea Europeană va elimina, începând cu 1 iulie 2026, scutirea de taxe vamale pentru coletele venite din afara UE cu o valoare totală de până la 150 de euro. În locul acestei scutiri, va fi introdusă o taxă fixă de 3 euro pentru fiecare produs din colet. Măsura este prevăzută în Regulamentul (UE) 2026/382, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, și se va aplica direct în toate statele membre.
În România, această nouă taxă se va adăuga taxei logistice de 25 de lei, care va fi aplicată de la 1 ianuarie 2026, precum și TVA-ului datorat conform legislației fiscale. Decizia de eliminare a scutirii vine în contextul creșterii accelerate a comerțului electronic și a numărului tot mai mare de colete de valoare mică expediate din țări terțe către consumatori din Uniune.
Prevederile regulamentului european
Până în prezent, bunurile expediate direct din afara UE către un destinatar din Uniune, cu o valoare totală de cel mult 150 de euro, erau scutite de taxe vamale. Începând cu 1 iulie 2026, această scutire va fi eliminată. În perioada 1 iulie 2026 – 1 iulie 2028, se va aplica o taxă vamală fixă de 3 euro pentru fiecare produs din colet, în cazul în care valoarea totală a coletului nu depășește 150 de euro.
Taxa se va aplica în două situații principale: atunci când importul mărfurilor este scutit de TVA la import în baza regimului special pentru vânzările la distanță (IOSS) sau când bunurile fac parte dintr-o trimitere poștală, conform legislației vamale europene. Pentru operatorii care nu sunt înregistrați în regimul IOSS, se va aplica Tariful vamal comun al Uniunii Europene.
Cine plătește taxa vamală de 3 euro
Regulamentul introduce taxa vamală de 3 euro, iar cine o achită efectiv depinde de modul în care este realizat importul. În cazul comenzilor prin platforme sau comercianți înregistrați în regimul IOSS, obligațiile vamale sunt declarate de operatorul economic, iar taxa poate fi inclusă direct în prețul afișat clientului. Dacă bunurile nu sunt declarate prin IOSS și sunt expediate prin poștă sau curier, importatorul, de regulă, este destinatarul coletului, iar taxa este percepută de operatorul poștal sau de firma de curierat înainte de livrare.
Motivul eliminării scutirii de 150 de euro
Potrivit regulamentului, menținerea pragului de 150 de euro a permis apariția unor practici abuzive, precum declararea unor valori mai mici decât cele reale sau împărțirea artificială a comenzilor în mai multe colete pentru a evita taxarea. Într-un sistem vamal digitalizat, în care toate bunurile importate sunt însoțite de date electronice, nu mai este justificată păstrarea unei scutiri introduse inițial pentru a reduce birocrația. În același timp, volumul mare al importurilor de valoare mică impune o protecție mai eficientă a intereselor financiare ale Uniunii și ale statelor membre.
Monitorizarea efectelor măsurii
Regulamentul introduce și două mecanisme de evaluare. Până la 1 octombrie 2026 și ulterior în fiecare lună, Comisia Europeană va analiza dacă are loc o reorientare a fluxurilor comerciale, de exemplu, o migrare din regimul IOSS către alte regimuri pentru a evita plata taxei forfetare. Dacă se constată astfel de situații, Comisia poate propune extinderea măsurii tranzitorii astfel încât taxa să se aplice tuturor coletelor cu o valoare de până la 150 de euro, indiferent de regimul prin care sunt importate.
De asemenea, până la 1 decembrie 2027, Comisia va evalua dacă noua infrastructură informatică centralizată a Uniunii pentru perceperea taxelor la import va fi operațională până la 1 iulie 2028. În cazul în care sistemul nu va fi pregătit la timp, Executivul european poate propune prelungirea aplicării taxei forfetare și după această dată.
Taxa logistică de 25 de lei în România
Separat de taxa vamală europeană, România va aplica, începând cu 1 ianuarie 2026, o taxă logistică de 25 de lei pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, conform Legii 239/2025. Ministerul Finanțelor a explicat că această taxă nu este una vamală, ci o obligație fiscală internă, introdusă pentru a reglementa comerțul electronic transfrontalier, în contextul creșterii semnificative a importurilor extracomunitare.
Instituția a subliniat că, potrivit legislației europene privind piața unică și politica comercială comună, niciun stat membru nu poate introduce unilateral taxe vamale. Taxa de 25 de lei este încadrată ca obligație fiscală internă, aplicată pe teritoriul României, în conformitate cu normele europene privind procedurile de import.
Aplicarea TVA și obligația de plată
Pentru coletele cu valoare sub 150 de euro vândute și transportate din afara Uniunii Europene către persoane fizice din România, TVA este datorată în România, indiferent de statul prin care bunurile intră în spațiul comunitar. Dacă bunurile sunt importate într-un alt stat membru decât cel în care se finalizează transportul către client, locul livrării este considerat a fi România.
Dacă bunurile sunt importate direct în România și sunt declarate prin regimul special pentru vânzările la distanță de bunuri importate (IOSS), TVA se declară prin acest sistem. În lipsa declarării, bunurile sunt supuse TVA la import în România. Obligația de plată revine furnizorului de bunuri, expeditorului sau entității care facilitează vânzarea la distanță, nu destinatarului final.
Refuzul relocării coletelor
În spațiul public au apărut afirmații că introducerea taxei logistice ar fi dus la redirecționarea coletelor prin alte state membre și la pierderi fiscale pentru România. Ministerul Finanțelor a respins aceste concluzii, subliniind că piața logistică internațională este dinamică, iar rutele pot fi influențate de numeroși factori comerciali și operaționali, nu de o singură măsură fiscală.
Datele prezentate de instituție au indicat o creștere constantă a numărului de colete extracomunitare intrate în România în a doua parte a anului 2025. În ianuarie 2026, prima lună de aplicare a taxei de 25 de lei, au fost livrate 713.083 colete extracomunitare, de aproximativ 15 ori mai multe decât în ianuarie 2025, și la un nivel apropiat de cel din august 2025. Potrivit Ministerului Finanțelor, aceste cifre contrazic ideea relocării fluxurilor logistice și a pierderilor fiscale.
