Nicu Ștefănuță, vicepreședinte PE, analizează impactul ofensivei AI
Inteligența artificială (AI) poate ajuta omenirea, dar poate genera și efecte negative semnificative. Percepția asupra acestui fenomen tehnologic variază în funcție de generații. Generația Boomer a trăit apariția calculatoarelor personale, Generația X a fost martoră la dezvoltarea internetului, milenialii s-au născut în era rețelelor sociale, iar Generația Z are experiențe online dirijate de algoritmi.
Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, a discutat despre soluțiile pe care le are Europa pentru a reduce diferențele intergeneraționale într-o perioadă complexă. „Dreptul la demnitate umană cuprinde protecția drepturilor și personalității tale. Eu lupt pentru poduri intergeneraționale. Nu trebuie să separem tinerii de bătrâni. Cred că trebuie să depășim aceste diferențe, deoarece politica în acest moment ne polarizează”, a afirmat Ștefănuță.
Societatea sub presiunea algoritmilor
„Societatea noastră, bazată pe inteligența artificială, este un instrument bun, dar poate deteriora creierul dacă nu este utilizat corect. Ce politici se pot implementa rapid pentru a educa tinerii că AI este un instrument, nu un mod de viață?” a întrebat Cristina Cileacu. Ștefănuță a răspuns că AI nu este doar un instrument, ci că „foarte curând vom deveni noi un instrument”, subliniind necesitatea reglementării stricte a acestei tehnologii.
El a adăugat că în companiile din România, structura angajaților se schimbă, cu 70% persoane și 30% agenți AI. „Trebuie să ne întrebăm dacă acesta este un instrument în folosul omului”, a spus el, menționând că AI-ul poate diviza societatea și nu creează locuri de muncă.
Reglementarea AI și protecția datelor personale
„Dreptul la liberă exprimare se aplică oamenilor, nu roboților”, a continuat Ștefănuță, subliniind că trebuie să existe o reglementare care să facă diferența între viața reală și cea digitală. „Ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal și online”, a adăugat el. Parlamentul European lucrează la reglementarea designului algoritmilor care creează dependență, având în vedere impactul asupra tinerilor. „TikTok este YouTube pe steroizi”, a spus el, accentuând că, fără o abordare corectă, aceste platforme pot avea efecte negative asupra psihologiei tinerilor.
Criza locuirii și costul vieții
Ștefănuță a abordat și problema costului vieții, menționând că tinerii nu își permit să trăiască cum își doresc. „Clujul a devenit mai scump decât Bruxelles, iar tinerii se mută de la părinți mult mai târziu, după 30 de ani”, a afirmat el. „Dacă nu le oferi tinerilor posibilitatea de a avea o locuință, nu își vor întemeia familii. Criza locuirii este reală și trebuie abordată”, a adăugat el.
În concluzie, Ștefănuță a subliniat că educația trebuie considerată o investiție, nu un cost, și a avertizat că tăierile bugetare în educație pot duce la o rată de abandon foarte mare, afectând viitorul tinerilor și al societății în ansamblu.
