Rusia construiește o forță secretă pentru a apăra regimul
Rusia dezvoltă o structură militară independentă de Ministerul Apărării, care ar putea funcționa ca o forță loială direct președintelui Vladimir Putin. Un expert în securitate susține că un decret recent al Kremlinului întărește rolul Gărzii Naționale (Rosgvardia), transformând-o într-o posibilă „forță paralelă” menită să apere regimul față de amenințările interne.
Potrivit analistului britanic William James Dixon, asociat la Royal United Services Institute (RUSI), un think tank de prestigiu în domeniul apărării și securității, decretul recent consolidează Garda Națională a Rusiei, cunoscută sub numele de Rosgvardia, fără a o integra în lanțul obișnuit de comandă militară. Aceasta indică o „structură paralelă” în cadrul arhitecturii de securitate a Kremlinului.
Decretul amplifică rolul Rosgvardiei, o structură de securitate internă creată în 2016, oferindu-i un „control operațional general” sub conducerea directorului său, Viktor Zolotov, care îi raportează direct lui Putin.
O forță dedicată securității regimului
Dixon afirmă că regimurile autocratice își protejează liderii de intrigile elitelor și de nemulțumirea publică, mai ales după momente de vulnerabilitate. Evoluția Rosgvardiei este legată de revolta din 2023 a lui Evgheni Prigojin, care a evidențiat insuficiențele structurilor existente în fața provocărilor interne.
De atunci, Rosgvardia a fost transformată dintr-o structură predominant de poliție într-una asemănătoare unei armate rivale, având unități specializate și echipament greu, inclusiv formațiuni de tancuri în constituire.
Dixon compară rolul Rosgvardiei cu cel al Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran, descriind-o ca o „forță pretoriană” destinată protejării regimului. El menționează, de asemenea, o înăsprire generalizată a controlului intern, inclusiv supraveghere digitală sporită și măsuri de fragmentare a elitelor, context influențat de presiunile unui război prelungit.
Rosgvardia a fost desfășurată în Ucraina, participând la lupte intense și misiuni de ocupație în regiunile estice, precum Donbasul, dar și în roluri de securitate în zonele din spatele frontului.
Tensiuni interne și viitorul conducerii
Întrebat despre posibilele tensiuni între această forță paralelă și armata rusă, Dixon a afirmat că ar putea apărea „un punct de aprindere pentru diviziuni suplimentare”. De asemenea, el a avertizat că astfel de structuri ar putea complica o eventuală succesiune, generând centre de putere concurente în cazul unei tranziții la vârful conducerii.
