SUA îndeamnă NATO să limiteze acțiunile externe
Statele Unite ale Americii, sub conducerea lui Donald Trump, fac presiuni asupra NATO pentru a reduce multe dintre activitățile sale externe, inclusiv încetarea unei misiuni cheie a alianței în Irak, au declarat patru diplomați NATO. De asemenea, în ultimele luni, SUA au solicitat o reducere a operațiunii de menținere a păcii a NATO în Kosovo și au încercat să împiedice Ucraina și aliații din Indo-Pacific să participe oficial la summitul anual al Alianței din iulie, care va avea loc la Ankara.
Dorința administrației de a trata NATO ca un pact de apărare strict euroatlantic reflectă o tendință de a reduce expansiunea în gestionarea crizelor, parteneriate globale și inițiative bazate pe valori. Sub impulsul Washingtonului, NATO ar putea limita așa-numitele „activități în afara zonei” care depășesc sarcinile principale de apărare și descurajare. Efortul a fost denumit intern „revenirea la setările din fabrică” de către diplomați.
Acest demers ar putea conduce la o reducere rapidă a activităților NATO în fostele zone de război și la excluderea unor capitale, cum ar fi Kiev și Canberra, din discuțiile oficiale din această vară. Casa Albă a refuzat să comenteze public despre programele de parteneriat și operațiunile globale ale NATO.
„NATO 3.0”
Detalii recente sugerează că adjunctul șefului Pentagonului, Elbridge Colby, a explicat gândirea administrației în spatele a ceea ce el a denumit „NATO 3.0”. Colby a afirmat că „nu toate misiunile pot fi prioritare” și că „SUA rămân angajate în asigurarea securității europene”, subliniind importanța capacităților forțelor europene în apărarea alianței.
Campania SUA a stârnit reacții negative din partea unor aliați, care consideră că renunțarea la inițiativele alianței în străinătate „nu este abordarea corectă”. De când Trump a revenit la Casa Albă, el a redus angajamentele SUA în străinătate și a încredințat comenzi importante ale alianței europenilor, în încercarea de a-și reorienta politica externă.
Ieșirea din Irak
NATO menține o misiune consultativă în Irak, destinată să consolideze instituțiile de securitate ale țării și să împiedice revenirea grupării Statul Islamic. Operațiunea a fost înființată în 2018 și extinsă în mod repetat din 2021, la cererea guvernului irakian. SUA au solicitat aliaților să pună capăt misiunii din Irak începând cu luna septembrie. Separat, SUA urmează să retragă aproximativ 2.500 de soldați din Irak în cadrul unui acord cu guvernul irakian, ca parte a angajamentului lui Trump de a pune capăt „războaielor fără sfârșit”.
Experții avertizează că renunțarea la misiunea NATO în Irak ar putea da putere grupurilor rebele și ar putea destabiliza guvernul regional din nordul Kurdistanului. Deși majoritatea aliaților sunt de acord că misiunea ar trebui redusă, ei propun o perioadă de tranziție mai lungă.
Reducerea prezenței în Kosovo
De asemenea, SUA doresc să reducă forța NATO din Kosovo (KFOR), ceea ce îngrijorează aliații europeni. Misiunea KFOR, care a fost autorizată de ONU în 1999, include aproximativ 4.500 de soldați și este considerată „indispensabilă” pentru securitatea regională. Retragerea NATO ar putea încuraja separatismul sârbelor din nordul Kosovo, ceea ce ar putea agrava situația din Balcanii de Vest.
Excluderea partenerilor de la summit
SUA mai presează aliații să nu invite Ucraina și partenerii din Indo-Pacific la reuniunile oficiale de la summitul NATO din iulie. Deși aceste țări ar putea fi invitate la evenimente paralele, menținerea lor în afara summitului ar transmite un semnal că accentul se pune mai mult pe problemele centrale ale NATO.
Funcționarii NATO au declarat că misiunile se bazează pe necesități și sunt supuse unei revizuiri periodice, în timp ce toate cele 32 de națiuni membre trebuie să aprobe începerea și încheierea misiunilor. În plus, personalul NATO a propus eliminarea unui forum public din reuniunea de anul acesta, măsură care ar putea afecta comunicarea activităților alianței.
