Reforma pensiilor speciale, cheia care va completa tabloul normalității
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, consideră că decizia recentă a Curţii Constituţionale referitoare la pensiile magistraţilor reprezintă „un semnal de corectitudine aşteptat de întreaga societate”, fiind „piesa lipsă dintr-un puzzle al normalităţii”. Această decizie permite României să reducă cheltuielile statului cu pensiile speciale, redirecționând astfel fondurile către domeniile care au cu adevărat nevoie de suport.
„Reforma pensiilor este constituţională. Un pas necesar pentru corectitudine şi stabilitate bugetară. Decizia de astăzi privind reforma pensiilor speciale nu este doar una juridică, ci şi un semnal de corectitudine aşteptat de întreaga societate”, a declarat Nazare. El a subliniat importanţa reechilibrării criteriilor de echitate şi a măsurilor de sănătate economică, care vor ajuta la stabilizarea economiei României și la reducerea deficitului bugetar.
Ministrul a menționat că, în primele 7 luni de mandat, a pus accent pe restabilirea relaţiei corecte cu Comisia Europeană, esenţială pentru negocierea formei Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) și pentru asigurarea fondurilor europene necesare relansării economice. „Prin discuţii şi negocieri intense am reuşit să salvăm finanţarea unor proiecte esenţiale, precum Autostrada Moldovei, şi să obţinem o alocare semnificativă din Programul SAFE, care va oferi României peste 16 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii şi a industriei de apărare”, a adăugat el.
Declarația ministrului a evidențiat două efecte pe termen mediu și lung odată cu decizia CCR. Primul efect este reducerea poverii bugetului, prin diminuarea cheltuielilor statului cu pensiile speciale, ceea ce va crea un spațiu fiscal necesar pentru investiții în infrastructură, educație și sănătate. Al doilea efect este creșterea credibilității externe a României, demonstrând partenerilor internaționali capacitatea de a implementa reformele necesare, chiar și cu întârziere.
Ministrul a subliniat că neîndeplinirea calendarului asumat cu Comisia Europeană ar putea costa România 231 de milioane de euro din PNRR, dar corectarea situației ar putea îmbunătăți șansele deblocării fondurilor europene și menținerea unui cost de finanțare mai redus pentru stat.
Decizia Curţii Constituţionale de a respinge obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) permite astfel reducerea pensiilor magistraţilor și creșterea vârstei de pensionare. România ar fi trebuit deja să îndeplinească acest jalon din PNRR, iar anunțul oficial al Comisiei Europene este așteptat la finalul lunii februarie, privind continuarea sau nu a finanțării.
