ALERTĂ ÎN TIMP REAL: Criza guvernamentală amenință România cu pierderea fondurilor europene
Criza guvernamentală, generată de demisia lui Marcel Ciolacu, liderul PSD, din funcția de premier și de decizia PSD de a ieși de la guvernare, survine într-o perioadă dificilă pentru finanțele statului. România riscă suspendarea fondurilor europene din cauza neîndeplinirii angajamentelor de reformă fiscală, un mesaj din partea Comisiei Europene (CE) fiind așteptat pentru începutul lunii iunie. Aceasta ar reprezenta o lovitură severă pentru bonitatea deja șubrezită a României pe piețele financiare externe.
Guvernul în formulă de avarie ar putea, de asemenea, să pericliteze o sumă de până la 13,5 miliarde de euro din PNRR, fonduri aflate într-un proces complex de renegociere cu CE.
Importanța situației
Deși procedura de suspendare a fondurilor UE nu va afecta inițial sume semnificative, România va avea la dispoziție timp pentru a recupera angajamentele nerespectate. Totuși, o astfel de decizie a CE ar transmite investitorilor un semnal puternic de neîncredere în guvernarea de la București.
Girul Comisiei Europene reprezintă unul dintre ultimii piloni majori ai bonității României pe piețele financiare, în contextul în care bugetul statului se află într-o stare precară. De la începutul lunii aprilie, s-a avertizat că România riscă inițierea de către CE a unei proceduri de suspendare a fondurilor UE, din cauza nerespectării angajamentului de reformă fiscală, prevăzut în planul fiscal pe șapte ani semnat de România cu CE. Acesta vizează reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB (ESA, standardul UE) în acest an, având în vedere că deficitul a fost de 9,3% din PIB anul trecut.
Evaluarea Comisiei Europene
La începutul lunii iunie, CE va efectua evaluarea periodică a planului fiscal, parte a semestrului european pentru statele membre. Așteptările sunt ca reprezentanții CE să constate că România nu a îndeplinit o reformă cheie din planul fiscal – reforma fiscală – și să recomande măsuri împotriva României pentru a determina respectarea angajamentelor fiscale.
Guvernul a amânat adoptarea măsurilor necesare din planul fiscal, care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 aprilie, și a comunicat că măsurile ar urma să fie discutate și adoptate în a doua jumătate a anului, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Aceste măsuri, ce includ creșteri de taxe, inclusiv TVA, au fost amânate din cauza alegerilor prezidențiale. Scenariul de bază al Guvernului, înainte ca situația să fie complicată de criza guvernamentală, prevedea discutarea măsurilor fiscale în luna iunie, după mesajul dur al CE. Perspectivele sunt, însă, incerte în acest moment.
Impactul crizei asupra deficitului bugetar
Destrămarea coaliției de guvernare ar putea reduce apetitul Executivului rămas, dar și sprijinul parlamentar pentru măsuri mai ample de corecție fiscală. În primele trei luni ale anului 2025, execuția bugetului general consolidat a înregistrat un deficit de 43,66 miliarde lei, respectiv 2,28% din PIB (în termeni cash). Guvernul este obligat să reducă deficitul bugetar ESA la 7% din PIB, conform cu planul fiscal agreat cu CE, însă începutul de an nu inspiră încredere economiștilor.
Ratingul suveran al României are perspective negative din partea celor trei mari agenții de rating, cu prima evaluare programată la finalul verii. Cu cât trece timpul fără ca Guvernul să adopte măsuri de corecție, iar perioada disponibilă până la finalul anului devine mai scurtă, cu atât măsurile vor trebui să fie mai ample, pentru a asigura un impact semnificativ asupra situației financiare a statului.
