Europa își propune să reducă dependența de apărarea americană
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat un sentiment de schimbare profundă în rândul liderilor europeni la Conferinţa de securitate de la München, afirmând: „Au fost depăşite unele linii peste care nu se mai poate trece înapoi”. Relaţiile transatlantice au fost tensionate în ultimul an, în special din cauza revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, iar presiunea lui de a anexa Groenlanda a amplificat îndoielile europenilor în privinţa angajamentului Washingtonului de a proteja continentul prin NATO.
Secretarul de stat american Marco Rubio a încercat să asigure europenii în discursul său de la Conferinţa de la München, adoptând un ton mai cald decât vicepreşedintele JD Vance anul trecut. Totuși, Rubio a criticat recentul curs politic al Europei și nu a menționat NATO sau războiul din Ucraina, evidențiind decalajul dintre SUA și partenerii din alianță. În contextul războiului care se apropie de al cincilea an și cu Moscova percepută ca o amenințare crescută, liderii europeni au declarat că vor accelera eforturile de consolidare a apărării proprii și vor depinde mai puțin de SUA.
Un nou model de securitate europeană
Cancelarul german Friedrich Merz, preşedintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au exprimat, la München, angajamentul faţă de un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. O apărare internă mai robustă ar funcționa și ca protecție împotriva unor posibile retrageri ale SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanţele”, a declarat Merz, subliniind necesitatea asumării responsabilității pentru propria securitate.
Într-un alt semn al acestei schimbări de paradigmă, Merz a menționat că a început discuții cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, având în vedere că Franţa este singura putere nucleară cu adevărat independentă din Europa. Marea întrebare rămâne dacă Europa va putea implementa aceste idei, inclusiv dezvoltarea de noi sisteme de arme și umplerea golurilor din arsenalele sale.
Creșteri semnificative ale cheltuielilor pentru apărare
Țările europene au crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare, cu aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina, conform lui von der Leyen. Anul trecut, membrii NATO au convenit să crească cheltuielile pentru apărare de la 2% din PIB la 3,5%, plus 1,5% pentru alte investiții legate de securitate. De asemenea, țările europene colaborează pentru a construi sisteme complexe de armament, inclusiv prin proiecte de dezvoltare a rachetelor „deep strike”.
Dificultăți în implementarea proiectelor paneuropene
Cu toate acestea, unele proiecte de amploare se confruntă cu dificultăți în a demara, precum proiectul franco-germano-spaniol de avioane de vânătoare FCAS, unde partenerii nu au ajuns la un acord. Discuțiile despre proiectele de apărare ale Uniunii Europene sunt complicate de dispute privind deschiderea acestora către companii din afara UE. Franţa susţine „cumpăraţi produse europene”, în timp ce Germania și Ţările de Jos pledează pentru o abordare mai deschisă.
Contextul geopolitic și provocările actuale
Într-un context mai larg, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat realitatea războiului modern, menționând că Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete într-o singură lună. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească”, a avertizat el.
Merz a afirmat că regiunea trebuie să devină mai puternică și să-și reseteze relația cu Statele Unite, cerând ca Washingtonul să „repare și să reînvie încrederea” în această nouă eră periculoasă a politicii marilor puteri. Macron a adăugat că este timpul ca Europa să devină o putere geopolitică, reformulându-și arhitectura de securitate pentru a se adapta noilor provocări. În acest sens, Merz a afirmat: „Nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acţiona singure.”
Relațiile transatlantice în schimbare
Relaţiile transatlantice se află într-un „moment decisiv”, conform lui Rubio, care a subliniat legătura profundă dintre SUA și Europa. Sondajele recente au arătat o scădere semnificativă a favorabilității față de SUA în Europa, ceea ce reflectă o deteriorare a percepției asupra angajamentului american în cadrul NATO. Această situație evidențiază necesitatea unei Europe mai autonome în materie de securitate, în contextul unei ordini internaționale în continuă schimbare.
