Marcel Ciolacu denunță falsificarea datelor din 2024 pentru a ascunde „catastrofa economică”
Fostul premier PSD Marcel Ciolacu a acuzat că datele economice pentru anul 2024 au fost „coafate” pentru a transforma creșterea economică în recesiune. Ciolacu a declarat că scopul acestei măsuri este să estompeze „dezastrul economic” din mandatul premierului Ilie Bolojan. El a afirmat că „au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând creşterea economică în recesiune doar ca să încerce să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan”. Ciolacu a subliniat că scăderea economiei din ultimul trimestru, de aproape 2%, este de patru ori mai mare decât aşteptările analiștilor.
El a adăugat că „românii nu mai pot fi prostiţi cu cifre” și că aceștia observă creșterea prețurilor din magazine, veniturile care nu mai țin pasul cu costul vieții, precum și numărul tot mai mare de firme care își închid porțile. De asemenea, Ciolacu a acuzat că premierul își asumă nemeritat evoluția economică din 2025, menționând că „ipocrizia absolută este că Bolojan se laudă cu creşterea economică de 0.6% pe 2025, deşi nu are vreun merit”. El a explicat că totul se bazează pe avansul din primele două trimestre, când Bolojan „doar făcea figuraţie la Cotroceni”, iar ultimele două trimestre sunt echivalente cu recesiunea.
Ciolacu a criticat și măsurile economice adoptate de actualul Executiv, acuzându-l pe Bolojan că „tăiem tot, nu contează viețile oamenilor”. El a afirmat că acest model nu este nou, ci este reprezentativ pentru ultimul deceniu. În final, Ciolacu a susținut că actualul prim-ministru aplică același model la nivel național, evitându-i cu grijă pe cei foarte bogați și pe multinaționale, pentru care găsește resurse nelimitate de empatie.
Este important de menționat că România a intrat în recesiune tehnică, cu un Produs Intern Brut în trimestrul IV 2025 fiind, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. În răspunsul său, Ilie Bolojan a afirmat că recesiunea tehnică „face parte din costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model bazat pe deficit și consum la unul bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară, subliniind că România nu traversează o criză, ci o „perioadă de corecție economică”.
