Ungaria riscă returnarea a 10 miliarde de euro către Uniunea Europeană
Ungaria se află în fața riscului de a fi obligată să restituie 10 miliarde de euro primite de la Comisia Europeană în 2023, după ce un avocat general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a recomandat anularea deciziei prin care fondurile au fost deblocate. Dacă judecătorii vor urma acest aviz, Budapesta ar putea fi nevoită să înapoieze banii, într-un moment politic delicat pentru premierul Viktor Orbán, care se află în campanie electorală.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene analizează o plângere depusă de Parlamentul European, care acuză Comisia că a încălcat propriile reguli atunci când a decis, în decembrie 2023, să deblocheze cele 10 miliarde de euro pentru Ungaria. Fondurile fuseseră blocate anterior din cauza preocupărilor legate de respectarea statului de drept.
Avocatul general Tamara Ćapeta a subliniat că Bruxelles-ul a aplicat „incorect” propriile condiții privind statul de drept înainte de a transfera fondurile către Budapesta. În opinia juridică, Ćapeta susține că executivul european nu a realizat „o evaluare adecvată” a reformelor privind independența Curții Supreme din Ungaria și procedura de numire a membrilor Curții Constituționale, aspecte esențiale care nu au fost abordate corespunzător.
Avocatul general a criticat și lipsa de transparență a Comisiei, afirmând că instituția nu a furnizat argumente suficiente pentru a justifica deblocarea fondurilor. „Comisia datorează o explicație nu numai Ungariei, ci și cetățenilor UE în general”, se arată în declarația Curții. Totuși, avizul nu susține acuzația Parlamentului European că ar fi fost comis un abuz de putere de către Comisie.
Avocații generali nu sunt judecători, dar opiniile lor influențează semnificativ deliberările Curții, iar hotărârea finală este așteptată în câteva luni. Dacă CJUE va urma avizul, executivul condus de Ursula von der Leyen ar trebui să „solicite înapoierea banilor”. În cazul în care Ungaria nu ar restitui suma, Comisia ar putea compensa prin reducerea altor plăți europene la care Budapesta are dreptul.
Decizia CJUE ar putea stabili un precedent important în evaluarea încălcărilor statului de drept de către statele membre, în special în contextul Regulamentului privind dispozițiile comune, care impune condiții stricte referitoare la drepturile fundamentale și independența justiției pentru acordarea fondurilor UE.
Avizul apare într-un moment delicat pentru premierul Viktor Orbán, care se confruntă cu o scădere în sondaje înaintea alegerilor programate în aprilie. Liderii europeni au evitat să exercite presiuni publice asupra Budapestei, temându-se că acestea ar putea fi exploatate electoral de guvernul ungar. Un diplomat al UE a declarat că avizul „nu este ceea ce aveam nevoie” atât de aproape de alegeri.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze opinia avocatului general, iar Viktor Orbán nu a făcut declarații la sosirea sa la un summit al liderilor UE din Belgia. Eurodeputatul ecologist Daniel Freund a calificat avizul drept „o mustrare dură pentru Comisie”, susținând că, dacă instanța va urma acest raționament, „va marca o victorie pentru statul de drept în Europa”. Eliberarea celor 10 miliarde de euro către guvernul ungar a fost considerată „ilegală și motivată politic”.
Hotărârea finală a CJUE va fi decisivă pentru clarificarea relației dintre Bruxelles și Budapesta și pentru modul în care Uniunea Europeană condiționează accesul la fonduri de respectarea valorilor democratice.
