Kazahstanul supune votului popular o reformă constituțională ce ar putea deschide calea pentru un nou mandat prezidențial
Kazahstanul a anunțat organizarea unui referendum pe 15 martie pentru a decide asupra unei noi constituții, care i-ar permite președintelui Kasîm-Jomart Tokaiev să rămână la conducerea țării. Conform legislației actuale, Tokaiev nu poate candida după anul 2029.
Proiectul noii constituții propune înlocuirea celor două camere legislative cu o singură cameră, reducerea numărului parlamentarilor și reinstituirea funcției de vicepreședinte, desființată în 1996. Tokaiev este limitat în prezent la un mandat de șapte ani, care se încheie în 2029, conform unei modificări introduse de el în 2022.
Conform proiectului, mandatul prezidențial ar rămâne limitat la unul singur, având o durată de șapte ani. Tokaiev a declarat anterior că va părăsi funcția în 2029, dar noua constituție ar putea oferi o ‘portiță’ pentru un nou mandat, dacă adoptarea ei i-ar anula primul mandat efectuat sub vechea lege fundamentală.
Această măsură intervine într-un context intern delicat pentru Kazahstan, care se confruntă cu creșteri de taxe pe fondul unei inflații de două cifre, parțial cauzată de războiul din Ucraina. De asemenea, industria petrolieră a țării, responsabilă pentru aproximativ 2% din producția globală, a fost afectată.
Tokaiev, care a deținut anterior funcțiile de prim-ministru și ministru de externe, a preluat președinția în 2019 ca succesor desemnat al primului președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev. Nazarbaiev a avut inițial puteri semnificative ca ‘Lider al națiunii’ și șef al consiliului de securitate kazah, dar Tokaiev l-a privat de aceste funcții și influență după tulburările naționale din 2022, când au fost ucise sute de persoane din cauza percepției unui sistem corupt centrat pe Nazarbaiev și familia sa.
Kazahstanul, un gigant în domeniul energiei și mineralelor și cea mai mare economie din Asia Centrală, menține relații strânse cu Occidentul, Rusia și China.
