Ceremonia de canonizare a 16 românce cu viață sfântă
Biserica Ortodoxă Română a organizat astăzi ceremonia proclamării generale a canonizării a 16 românce cu viață sfântă, oficiată de Patriarhul Daniel, la Catedrala Patriarhală. Programul a început la ora 7:45 cu purtarea în procesiune a sfintelor moaşte din Catedrala Patriarhală, inclusiv moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, precum și ale Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina, pentru a fi aşezate în Baldachinul Sfinţilor, facilitând astfel accesul pelerinilor la închinare.
Între orele 8:30 şi 12:30, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Spre final, înainte de încheierea Sfintei Liturghii, a avut loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 românce cu viaţă sfântă.
Cine sunt cele 16 românce cu viață sfântă
În urma aprobării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, anul trecut, canonizarea a 16 femei cu viaţă sfântă a fost oficializată. Acestea sunt:
- Doamna Maria Brâncoveanu (1661 – 1729), soţia Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu și cinstire în data de 16 august;
- Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea și cinstire în data de 12 aprilie;
- Monahia muceniţă Evloghia Ţârlea de la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla (1908 – 1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evloghia de la Samurcăşeşti și cinstire în data de 19 decembrie;
- Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970 – 2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea și cinstire în data de 5 iunie;
- Monahia Platonida (1487-1554), soţia Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeş și cinstire în data de 26 septembrie;
- Măndălina Cătălinici (1895-1962), cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainiţa și cinstire în data de 15 octombrie;
- Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău și cinstire în data de 4 mai;
- Schimonahia Nazaria, prima stareţă a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic și cinstire în data de 17 august;
- Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Văratic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic și cinstire în data de 17 august;
- Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcaşa și cinstire în data de 4 iulie;
- Blandina Gobjila (1906-1971), învăţătoare, deportată timp de 15 ani în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iaşi și cinstire în data de 24 mai;
- Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu și cinstire în data de 17 august;
- Anastasia Şaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Şaguna și cinstire în data de 1 decembrie;
- Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeţ (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeţ și cinstire în data de 6 iulie;
- Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana și cinstire în data de 23 decembrie;
- Monahia Matrona Ciupelea, stareţa Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi și cinstire în data de 5 mai.
