Profesorul Cristian Păun analizează costul reglementat al gazelor
Profesorul de economie Cristian Păun a avertizat că noul mecanism de „preț administrat” la gaze, anunțat de premierul Ilie Bolojan, riscă să prelungească o schemă costisitoare pentru bugetul de stat și să întârzie liberalizarea reală a pieței. Într-o intervenție recentă, economistul a subliniat că prețul gazului nu este nici în prezent unul cu adevărat liber, iar menținerea unui control generalizat al prețurilor înseamnă, în fapt, subvenții plătite pe deficit și datorie, inclusiv pentru consumatori care își permit să achite costurile reale.
Declarațiile vin după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat o serie de măsuri care vor fi aprobate în următoarele ședințe de Guvern, printre care și renunțarea treptată la plafonarea prețului la gaze și introducerea unui preț administrat, de la producător până la consumatorul final. Guvernul a propus o perioadă de tranziție până în 2027, în care prețul la gaze pentru consumatorii casnici nu va mai fi plafonat, dar va fi administrat pe întregul lanț de aprovizionare.
„Trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea, dar trebuie să protejăm cetățenii de posibilul puseu de inflație, care ar putea să apară pe fondul creșterii necontrolate a prețului la gaz,” a declarat Ilie Bolojan. Măsura este justificată de contextul economic dificil și de perspectiva ca România să beneficieze, începând din 2027, de resurse suplimentare de gaze din Marea Neagră, care ar urma să reducă riscurile legate de aprovizionare și volatilitatea prețurilor.
Prețul administrat va fi aplicat tuturor consumatorilor casnici, precum și CET-urilor, pentru cantitatea de gaze utilizată la producerea energiei termice. Pentru restul activităților economice, plafonarea va fi eliminată. Premierul a susținut că această formulă va elimina disfuncționalitățile din anii anteriori, când schemele de plafonare au permis unor traderi și furnizori să majoreze artificial prețurile, iar statul a fost nevoit să acopere diferențele, acumulând restanțe.
Cristian Păun a amintit că, atât pe piața gazelor, cât și pe cea a energiei electrice, statul rămâne actorul dominant, prin companiile pe care le controlează. „Prețul nu este liber. Avem o autoritate care reglementează multe elemente de cost. Ca piața să fie cu adevărat liberalizată, ar trebui să existe mulți jucători și o concurență reală,” a explicat el, avertizând că menținerea unui preț administrat trebuie făcută cu mare atenție pentru a nu genera pierderi semnificative în sectorul gazelor.
„Dacă vrem liberalizare, trebuie să vorbim de privatizare și de listare,” a adăugat Păun, subliniind necesitatea ca companiile să fie solide financiar pentru a putea investi în exploatarea gazelor din Marea Neagră. În lipsa unor măsuri adecvate, România riscă să nu mai aibă companii suficient de capitalizate pentru a valorifica resursele din Marea Neagră, exact în momentul în care mizează pe acestea pentru liberalizarea pieței.
Întrebat despre ce ar trebui să înțeleagă consumatorii, Păun a explicat că menținerea schemei actuale echivalează cu o subvenționare generalizată a prețului: „Statul suportă o parte din preț prin buget, pe deficit și pe datorie. Este o măsură păguboasă. Ar fi trebuit definit foarte clar consumatorul vulnerabil și ajutat doar acesta.” El a criticat faptul că sprijinul se acordă inclusiv persoanelor care își permit să plătească prețul integral al gazului.
Profesorul Păun a sugerat că decizia de a continua o formă de control al prețurilor este influențată de presiunile politice din coaliția de guvernare, menționând că presiunile sunt foarte mari, iar unul dintre partide, PSD, trage puternic pentru continuarea acestei măsuri.
În paralel cu măsurile privind prețul la gaze, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va pune presiune pentru creșterea capacităților de stocare a energiei și pentru finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut, considerate esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic național.
