Prognoza JP Morgan pentru România: deficit bugetar de 6% din PIB până în 2026
România ar putea înregistra în 2026 un deficit bugetar de cel mult 6% din PIB, dacă măsurile fiscale deja aprobate vor fi aplicate integral, iar cheltuielile publice vor rămâne sub control. Aceasta este concluzia economistului Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan. El a subliniat că performanța fiscală din 2025, când deficitul a fost mai mic decât estimările inițiale, a fost rezultatul unor decizii bugetare eficiente.
Cu toate acestea, Chidesciuc a avertizat că rezultatul final va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru 2026. Orice derapaj în acest sens ar afecta direct credibilitatea României și costurile de finanțare.
Incertitudini pentru 2027
În timp ce perspectivele pentru 2026 sunt relativ clare, situația devine mult mai incertă în 2027, când nu există, deocamdată, măsuri fiscale concrete. „Pentru 2027 nu avem nimic definit. Există poate intenții, dar nu și politici clare. Prognoza de deficit sub 5% este optimistă, însă nu știm încă dacă este și realistă”, a explicat economistul. Atingerea acestei ținte va depinde de capacitatea statului de a-și crește veniturile și de a menține controlul asupra cheltuielilor.
Probleme în colectarea veniturilor
Alexandru-Chidesciuc a atras atenția asupra unei probleme cronice: slaba colectare a taxelor, care persistă de aproximativ două decenii. „România nu a reușit să îmbunătățească semnificativ colectarea în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, în prezent văd un efort mult mai mare din partea Guvernului. Dezechilibrele dintre cât ar trebui să se încaseze și cât se încasează efectiv au crescut, ceea ce pune presiune suplimentară”, a menționat el. Această presiune ar putea forța autoritățile să accelereze reformele în zona fiscală.
Cheltuieli sub control
Referitor la cheltuieli, economistul nu crede că salariile și pensiile vor rămâne înghețate după 2026, însă se așteaptă ca majorările să fie mai mici decât creșterea PIB-ului nominal. „Nu e rezonabil să credem că vor rămâne înghețate, însă dacă vor crește sub ritmul economiei, controlul cheltuielilor va continua”, a explicat el. Ajustarea bugetară din 2025 s-a bazat pe limitarea strictă a cheltuielilor și pe creșterea TVA.
Chidesciuc a subliniat că majorarea TVA a avut un impact clar asupra bugetului, fiind o decizie contestată, dar cu rezultate pozitive în ceea ce privește veniturile statului.
