Facturile la gaze cresc cu până la 30% în ianuarie, în ciuda plafonării prețurilor
Deși prețul gazelor naturale rămâne plafonat în România până la 31 martie 2026, românii ar putea primi în ianuarie facturi cu până la 30% mai mari față de aceeași lună a anului trecut. Această diferență nu este generată de o scumpire a gazului, ci de consumul mult mai ridicat determinat de ger și de apelul masiv la importuri scumpe în vârf de iarnă, conform declarațiilor lui Corneliu Bodea, președintele Centrului Român de Energie.
Januarie 2026 a fost cea mai rece lună ianuarie din ultimii nouă ani, în contrast cu ianuarie 2025, care a fost a cincea cea mai caldă lună ianuarie din perioada 1901-2025. Analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) confirmă această evoluție, arătând că România a traversat în ianuarie 2026 unul dintre cele mai tensionate episoade din punct de vedere al echilibrului dintre cerere și ofertă din ultimii ani. Consumul de gaze al clienților racordați la sistemele de distribuție a crescut cu 18% în ianuarie 2026 față de aceeași lună din 2025, în timp ce consumul clienților industriali conectați la Sistemul Național de Transport a fost cu 7% mai mare.
Această creștere a consumului a avut loc în contextul în care producția internă curentă a scăzut cu 3%, iar extracția din depozitele subterane a crescut cu 11%, dar nu a fost suficientă pentru a acoperi vârful de cerere generat de temperaturile foarte scăzute. Ca urmare, România a fost nevoită să apeleze masiv la importuri: volumul de gaze importate pentru consum a crescut de la 0,03 miliarde metri cubi în ianuarie 2025 la 0,15 miliarde metri cubi în ianuarie 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 400%. În același timp, exporturile au scăzut cu 80%, iar volumele tranzitate prin România au crescut cu 32%.
În ziua cu cel mai mare consum de gaze din ianuarie 2026, sistemul a fost susținut în principal de importuri, care au avut cea mai mare flexibilitate. Gazele din import au înregistrat o creștere de aproape 500% față de media lunii, în timp ce flexibilitatea gazelor din depozite a fost de doar 14%, iar cea a producției interne aproape inexistentă. Prețurile gazelor din import din ianuarie 2026 au fost cu până la 83% mai mari decât prețul stabilit administrativ pentru gazele din producția internă.
AEI estimează că majorarea facturilor la clienții casnici se datorează în proporție de aproximativ 20% creșterii cantității de gaze consumate și în proporție de circa 5% creșterii prețului gazului, determinată de importurile scumpe realizate pentru a acoperi vârful de consum.
Impactul asupra locuințelor
Impactul creșterii facturilor nu este uniform. În apartamentele izolate, majorarea facturii poate însemna 100-200 de lei într-o lună de iarnă, în timp ce în locuințele neizolate, în apartamentele pe colț, la parter sau la ultimul etaj, creșterea poate ajunge la 200-400 de lei doar în luna ianuarie. Corneliu Bodea subliniază că vulnerabilitatea energetică trebuie tratată nu doar din perspectiva veniturilor, ci și a stării clădirilor.
Este necesară o abordare complementară, axată pe reducerea structurală a consumului și a expunerii la costuri ridicate. Programele de reabilitare termică trebuie consolidate și extinse, cu prioritate pentru imobilele cu performanță energetică scăzută, iar mentenanța și modernizarea echipamentelor de încălzire sunt esențiale.
Reducerea dependenței de importuri
Reducerea dependenței de importuri în perioadele de vârf presupune, în primul rând, consolidarea capacității interne de producție de gaze naturale. Proiectul Neptun Deep, care va aduce pe piață aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an, începând cu 2027, este o decizie strategică în acest sens. De asemenea, este necesară creșterea capacității de înmagazinare subterană și optimizarea capacității de extracție din depozite în perioadele de consum ridicat.
Liberalizarea pieței și viitorul prețurilor
Schema de plafonare a prețurilor la gaze naturale va expira la 1 aprilie 2026, iar autoritățile se confruntă cu decizia de a continua sau nu această măsură. Președintele Consiliului Concurenței a declarat că România trebuie să meargă mai departe cu liberalizarea pieței. Corneliu Bodea consideră că liberalizarea nu va duce automat la o expunere mai mare la șocuri de preț, dacă este susținută de măsuri structurale și evoluții favorabile ale pieței.
Proiecțiile actuale indică o stabilizare a prețului gazului la nivelul Uniunii Europene în jurul valorii de aproximativ 30 euro/MWh până în trimestrul al doilea al anului 2027, sub valorile de peste 45 euro/MWh din sezonul de iarnă 2024-2025.
Decizii viitoare
Premierul a declarat că Executivul analizează mai multe scenarii privind plafonarea prețului la gaze și că, în urma acestor evaluări, în cel mult două săptămâni va anunța o decizie clară. El a subliniat că schema actuală nu poate fi prelungită mult timp, deoarece România ar încălca o directivă europeană, luându-se în calcul o formulă tranzitorie.
