Nutriția esențială pentru combaterea răcelii și gripei
Răceala este cauzată de peste 200 de virusuri, cele mai comune fiind rinovirusurile și anumite coronavirusuri, altele decât cele care determină COVID-19. Gripa, pe de altă parte, este provocată de trei tipuri de virusuri: influenza A, B și C. Atât răceala, cât și gripa solicită organismul energetic și funcțional, ceea ce face ca odihna, hidratarea și alimentația să fie extrem de importante. Este esențial să se evite alcoolul, fumatul și consumul de cafea, deoarece o alimentație săracă în nutrienți, bazată predominant pe produse ultraprocesate, are un impact negativ asupra imunității.
Răceala și gripa, de obicei asociate cu anotimpul rece, prezintă unele manifestări similare, dar implică riscuri diferite. Gripa, în general, poate determina complicații mai severe și se instalează brusc, spre deosebire de răceli, ale căror simptome apar treptat. Nasul înfundat sau cu secreții este frecvent în cazul răcelii, în timp ce gripa se caracterizează prin febră (temperatură mai mare sau egală cu 37,8°C), care poate dura până la patru zile, dureri musculare, frisoane, stare de oboseală, slăbiciune și durere de cap. De asemenea, în gripă pot apărea stări de vomă și, uneori, diaree, simptome care lipsesc în general în cazul răcelii.
Răceala nu produce, în general, complicații, cu excepția persoanelor cu astm, la care crizele se pot intensifica. În schimb, gripa poate duce la pneumonie și infecții bacteriene care necesită spitalizare. Transmiterea ambelor infecții se realizează pe cale aeriană, prin contact cu persoane infectate sau cu suprafețe contaminate.
Copiii sunt mai predispuși decât adulții la infecții respiratorii, deoarece sistemul lor imunitar este în dezvoltare. Până la vârsta de 2 ani, un copil poate răci de până la 10 ori pe an. De asemenea, copiii nu își acoperă gura când tușesc sau strănută și nu se spală pe mâini după ce ating diverse obiecte, expunându-se astfel mai mult la patogeni.
Nu există medicamente care vizează în mod direct agenții patogeni ai răcelilor sau gripei, ci doar medicamente pentru ameliorarea simptomelor. Antibioticele nu sunt recomandate decât în caz de suprainfectare bacteriană. Singurele medicamente recomandate în caz de infecție respiratorie sunt antiinflamatoarele, decongestionantele, antihistaminicele, antitusivele și expectorantele. În cazul gripei, se pot administra și medicamente antivirale, dar doar pentru adulți și copii peste 12 ani.
Menținerea microorganismelor benefice
Un număr de suplimente alimentare și plante medicinale pot fi administrate pentru a preveni infecțiile și pentru a facilita recuperarea. Aceste substanțe joacă un rol critic în creșterea și activitatea celulelor imunitare și includ compuși din plante care asigură protecție antioxidantă: zincul, vitamina C, vitamina D, seleniul, fierul, echinaceea, sucul de soc și usturoiul.
Întrucât perioada de răceală sau gripă reprezintă un moment în care organismul este solicitat energetic și funcțional, odihna, hidratarea și alimentația sunt cruciale, la fel ca evitarea alcoolului, fumatului și a consumului de cafea. O dietă săracă în nutrienți, bazată pe produse ultraprocesate, afectează sănătatea microbiotei intestinale, conducând la inflamație cronică, în special la nivelul intestinului subțire, ceea ce se asociază cu scăderea imunității.
O dietă bogată în fibre din fructe, legume, cereale integrale și leguminoase – cum ar fi lintea, năutul, fasolea, edamamele, lupinul și mazărea – susține creșterea și menținerea microorganismelor benefice. Aceste fibre, numite prebiotice, constituie hrană pentru microorganismele probiotice rezidente în intestin.
Dieta poate furniza și probiotice, contribuind la creșterea populației bacteriene intestinale. Alimentele probiotice includ iaurtul, kefirul, murăturile (varza murată, castraveții murați), tempehul, pasta miso și iaurturile vegetale cu culturi active. O alimentație variată poate preveni deficitele nutriționale și asigură aportul de micronutrienți implicați în imunitate.
