Destinul aurului și argintului: Transformarea metalelor prețioase în adăposturi de încredere pentru investitori
Prețurile aurului și argintului au atins niveluri record în ultimele luni, pe fondul tensiunilor geopolitice, al politicilor economice imprevizibile și al slăbirii dolarului, determinând tot mai mulți investitori să se refugieze în metalele prețioase considerate un „refugiu sigur” în perioade de incertitudine. Aurul se află pe un trend ascendent puternic din vara trecută, doborând record după record. În această lună, prețul a crescut cu peste un sfert și a atins un nou maxim, de puțin sub 5.595 de dolari pe uncie.
Ulterior, prețul a scăzut brusc până la 5.250 de dolari, pe fondul speculațiilor privind o posibilă acțiune a SUA în Iran, însă nivelul rămâne aproape dublu față de cel de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă, în urmă cu un an. Între timp, argintul se tranzacționa sub 30 de dolari pe uncie în aprilie anul trecut, dar de atunci prețul aproape s-a mărit de patru ori, depășind 118 dolari pe uncie, cea mai rapidă creștere având loc în ultima lună.
Giuseppe Sersale, strateg la compania italiană Anthilia, a declarat că piața are „toate semnele unei manii”, descriind recentele evoluții ale prețurilor drept „parabolice”. Aurul a fost întotdeauna activul suprem de „refugiu sigur”, funcționând ca depozit de valoare în fața riscurilor inflaționiste sau a incertitudinilor economice și geopolitice – exact tipul de contexte pe care Trump le-a amplificat.
Politicile agresive ale administrației, inclusiv tarife punitive împotriva partenerilor comerciali, amenințări cu anexarea sau bombardarea unor țări precum Groenlanda și Iranul și presiunile tot mai mari asupra Rezervei Federale pentru reducerea dobânzilor au determinat pe investitori să se refugieze în aur. Analiștii avertizează însă că subminarea independenței Fed riscă să alimenteze din nou creșterea prețurilor.
„Aurul și argintul reflectă mai mult decât un stres temporar al pieței; ele semnalează o reevaluare a încrederii. Încrederea în monede, în instituții și în stabilitatea ordinii economice după Războiul Rece,” spune Daniela Hathorn, analist senior. Chiar dacă inflația din SUA ar scăpa de sub control și ar eroda valoarea dolarului, aurul și-ar păstra valoarea. Totuși, același argument se aplică și criptomonedelor precum bitcoin, care nu au beneficiat de același val de cumpărări.
Consiliul Mondial al Aurului (WGC) a arătat că un alt factor important este creșterea rezervelor băncilor centrale, reflectând o diversificare modestă față de obligațiunile americane, pe fondul neliniștii provocate de abordarea haotică a lui Trump. Totuși, analiza WGC arată că, deși „achizițiile băncilor centrale au rămas un factor important”, acestea au fost cu 21% mai mici în 2025 față de anul precedent, ajungând la 863 de tone. În schimb, o mare parte din creșterea recentă pare să provină de la investitorii de retail, care fie caută siguranță în contextul știrilor alarmante, fie intră pe piață atrași de creșterea rapidă a prețurilor.
În Marea Britanie, site-ul Royal Mint îi îndeamnă pe consumatori să „facă primul pas spre consolidarea viitorului financiar cu farmecul atemporal al aurului”. Prețul argintului a fost prins, în ultimele săptămâni, în aceeași frenezie speculativă ca aurul, probabil și pentru că este mai accesibil ca preț.
Îngrijorările legate de independența Fed și stabilitatea politicilor americane au pus presiune și asupra dolarului, care a scăzut în ultima perioadă, euro depășind pragul de 1,20 dolari, iar lira sterlină ajungând la 1,38 dolari. „Dolarul se află sub o nouă presiune de depreciere din ianuarie, pe fondul riscurilor geopolitice, tensiunilor comerciale și îngrijorărilor privind independența Fed,” potrivit analistei Eszter Gárgyán.
Administrația Trump pare indecisă între dorința unui dolar mai slab, pentru reducerea deficitului comercial, și una mai puternică, ca simbol al puterii economice. Miercuri, dolarul a atins cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani față de mai multe valute.
Departe de a se prăbuși, acțiunile americane au avut o evoluție solidă în ultimul an, impulsionate de marile companii tech și de boom-ul inteligenței artificiale. Incluzând dividendele, indicele S&P 500 a crescut cu 17,9% în 2025. Deși mulți analiști se tem de o bulă speculativă, investitorii par să creadă că „atât timp cât muzica cântă, trebuie să dansezi”. Aceștia sunt încurajați și de speranțele privind noi reduceri de dobândă, dacă inflația rămâne sub control.
Spre deosebire de anul trecut, când a existat o scurtă perioadă de vânzări masive pe piața obligațiunilor americane, în prezent nu se poate vorbi încă despre o tendință amplă de retragere a investițiilor din Statele Unite.
