Cum influențează câteva momente în plus de odihnă creierul adolescenților?
Un studiu realizat de cercetători din Marea Britanie și China a arătat că adolescenții care se culcă mai devreme și dorm mai mult decât colegii lor au o funcție cerebrală superioară și obțin scoruri mai mari la testele cognitive. Această cercetare subliniază impactul semnificativ al somnului asupra dezvoltării cerebrale în adolescență, într-un context în care tulburările de somn și deficitul de odihnă devin din ce în ce mai frecvente în rândul tinerilor.
Rezultatele studiului, obținute prin analiza datelor biometrice și imagistice a peste 4.000 de adolescenți, evidențiază importanța chiar și a celor mai mici modificări în durata somnului. Aceste descoperiri sunt relevante pentru medici, specialiști în neurologie, psihiatrie, pediatrie și sănătate mintală, oferind argumente clare în sprijinul promovării sănătății somnului în rândul tinerilor.
Somnul este esențial pentru buna funcționare a corpului și a creierului. În timpul somnului, creierul elimină toxinele acumulate, consolidează și reorganizează conexiunile cerebrale și susține funcții importante precum memoria, învățarea și rezolvarea problemelor. De asemenea, un somn adecvat sprijină sistemul imunitar și sănătatea mintală.
Adolescenții, în general, au tendința de a se culca mai târziu și de a dormi mai puțin, ceea ce afectează ceasul biologic. American Academy of Sleep Medicine recomandă între opt și zece ore de somn pe noapte pentru adolescenți. Studiul a arătat că, deși adolescenții cu obiceiuri de somn mai bune nu ating recomandarea de 8-10 ore, ei au demonstrat performanțe cognitive superioare.
Studiile anterioare despre somnul adolescenților s-au bazat adesea pe informațiile auto-raportate, ceea ce poate fi inexact. Pentru a depăși această problemă, cercetătorii de la Universitatea Fudan din Shanghai și Universitatea Cambridge au utilizat date din studiul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), cel mai mare studiu longitudinal despre dezvoltarea creierului și sănătatea copiilor din Statele Unite.
În cadrul studiului ABCD, peste 3.200 de adolescenți cu vârste între 11 și 12 ani au purtat brățări Fitbit care le-au monitorizat somnul, permițând analizarea obiectivă a tiparelor de somn și compararea acestora cu imagini cerebrale și rezultate la teste cognitive. Au fost analizate și două grupuri de adolescenți cu vârste între 13 și 14 ani, însumând aproximativ 1.190 de participanți.
Cercetătorii au împărțit adolescenții în trei grupuri, în funcție de durata medie a somnului:
- Grupul 1 (39%): medie de somn de 7 ore și 10 minute, culcându-se cel mai târziu și trezindu-se cel mai devreme.
- Grupul 2 (24%): medie de somn de 7 ore și 21 minute, având valori medii la toate caracteristicile somnului.
- Grupul 3 (37%): medie de somn de 7 ore și 25 minute, culcându-se cel mai devreme și având un ritm cardiac mai scăzut în timpul somnului.
Deși nu s-au observat diferențe semnificative în realizările școlare între grupuri, la testele cognitive care evaluau vocabularul, cititul, rezolvarea de probleme și atenția, Grupul 3 a obținut cele mai bune rezultate, urmat de Grupul 2, iar Grupul 1 a avut cele mai slabe performanțe. Grupul 3 a avut, de asemenea, cel mai mare volum cerebral și cele mai bune funcții cerebrale, în timp ce Grupul 1 a avut cel mai mic volum cerebral și cele mai slabe funcții.
Autorii studiului au subliniat că, deși diferențele în durata somnului dintre grupuri erau mici, puțin peste un sfert de oră, acestea au condus la diferențe clare în structura și activitatea creierului, precum și în performanțele cognitive. Aceasta subliniază importanța somnului de calitate în această etapă a vieții.
Deși studiul nu poate demonstra definitiv că tinerii care dorm mai bine au o funcție cerebrală superioară, există multe cercetări care susțin această teorie. Somnul este cunoscut ca având un rol crucial în consolidarea memoriei, esențială pentru învățare. Cercetătorii au analizat și ritmul cardiac al participanților, observând că Grupul 3 a avut cele mai mici ritmuri cardiace în timpul somnului, iar Grupul 1 cele mai mari. Ritmurile cardiace mai mici sunt asociate cu o sănătate mai bună, în timp ce valorile mari pot indica o calitate slabă a somnului.
Studiul ABCD, având un caracter longitudinal, a permis observarea variațiilor în tiparele de somn, structura și funcția cerebrală, precum și în performanțele cognitive, atât înainte, cât și după perioada analizată, demonstrând astfel relevanța somnului în dezvoltarea adolescenților.
