„Operațiunea Buletinul”: România a privit cu fermitate spre oligarhii ruși, lăsând fără identitate peste 100.000 de moldoveni
Încă de la prăbușirea URSS, sute de mii de români născuți în Republica Moldova s-au stabilit în România. Aceștia și-au redobândit cetățenia pe baza faptului că părinții sau bunicii lor s-au născut în România Mare, iar actele românești au fost anulate ilegal de către comuniștii care au ocupat Basarabia. Mulți dintre cei care s-au stabilit în România au luat la rândul lor în spațiu studenți, medici, ingineri și profesori care au decis să-și continue viața în România.
Lucrurile au devenit extrem de dificile după ce Parlamentul a adoptat o nouă lege privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români. După modificările aduse, peste 100.000 de români din Basarabia s-au trezit peste noapte că buletinul nu mai este „legal”. Conform Digi24.ro, legea a fost adoptată în 2023, iar de atunci au fost anulate peste 160.000 de buletine. Cea mai mare parte a celor afectați sunt cetățeni născuți în Republica Moldova, care s-au trezit că actele eliberate de autoritățile române au devenit „ilegale”.
„Ne-am simțit de parcă am fi suboameni” este sentimentul exprimat de cei afectați. Un exemplu este un bărbat care a aflat despre „ilegalitatea” buletinului său în timp ce mergea spre părinții săi în Republica Moldova. Agentul din cadrul Poliției de Frontieră l-a informat că nu poate merge mai departe deoarece buletinul este ilegal, obligându-l să rămână blocat în punctul vamal până a găsit o modalitate de a reveni la București. Alții s-au confruntat cu aceeași situație în timpul unor controale de rutină sau când au încercat să obțină un cazier judiciar.
În total, din cele 162.036 de cărți de identitate anulate, 66% aparțin persoanelor născute în Republica Moldova. Aceasta înseamnă că peste 100.000 de români născuți peste Prut s-au trezit că buletinul eliberat de autoritățile române a fost anulat tot de către autoritățile române.
Câți ruși au rămas fără buletin românesc
Din datele oficiale, din 2023 până la sfârșitul anului 2025, cetățenii născuți în Federația Rusă care au rămas fără buletin românesc reprezintă doar 1%, adică puțin peste 1.600 de persoane. Aceștia pot include urmași ai românilor din Basarabia deportați după anexarea fosta provincie română de către URSS.
Argumentul autorităților
Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor a explicat că, în urma evaluărilor din perioada 2020-2021, au fost identificate dificultăți generate de faptul că la anumite adrese erau înregistrate mai multe persoane. Astfel, s-a ajuns la situații absurde, cum ar fi existența a peste 22.000 de persoane care figurau cu domiciliul la aceeași adresă în București. Parlamentul a inițiat un proiect de modificare a legislației pentru a remedia aceste situații.
Conform noilor reglementări, nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în Registrul Național pentru Evidența Persoanelor (R.N.E.P.) sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la acea adresă. Aceasta a condus la anularea actelor de identitate pentru un număr semnificativ de cetățeni.
Câți români și-au refăcut buletinele
Autoritățile au precizat că anularea mențiunii de domiciliu nu afectează cetățenia română. Persoanele afectate au obligația să reia procedura de solicitare și obținere a unui act de identitate. Până în prezent, 20% dintre cei căror acte au fost anulate au obținut deja un nou act de identitate românesc.
Operațiunile autorităților
La începutul anului 2026, polițiști de frontieră din Iași și Sighetu Marmației, împreună cu procurori din cadrul Parchetului General, au efectuat 73 de percheziții în județul Botoșani, într-un dosar legat de obținerea de acte de identitate românești false. Aceste acțiuni sunt parte a eforturilor de destructurare a unei rețele care furniza documente de identitate neconforme pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
