România, liderul ascuns al producției de țiței în UE
România este al treilea cel mai mare producător de țiței din Uniunea Europeană, după Italia și Danemarca, cu o producție estimată de aproximativ trei milioane de tone în 2024. Cu toate acestea, acest avantaj nu se reflectă în prețurile combustibilului la pompă.
Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, prețul carburanților este influențat mai mult de funcționarea pieței petroliere, de costurile de rafinare și logistică, precum și de nivelul ridicat al taxelor, care reprezintă peste jumătate din prețul final. Benzina și motorina nu sunt produse brute, ci rezultatul unui lanț complex care include rafinarea țițeiului, transportul, stocarea și distribuția către stațiile de alimentare.
Astfel, prețul de la pompă nu este stabilit în funcție de costul extracției petrolului în România, ci de cotațiile regionale și internaționale ale produselor petroliere finite. Deși țițeiul este extras în România, acesta intră pe o piață deschisă, unde poate fi vândut acolo unde prețul este mai avantajos. În același timp, România poate importa benzină și motorină la prețuri dictate de piața europeană sau de cea din sud-estul Europei.
Rafinării și consumul intern
România dispune de rafinării importante și de o capacitate semnificativă de procesare, însă nu își acoperă integral consumul din producția internă. O parte din necesar este asigurată din importuri, fie de țiței, fie de produse petroliere finite, în funcție de cerere și de funcționarea rafinăriilor. Rafinăriile nu pot procesa orice tip de țiței fără costuri suplimentare sau pierderi de randament, iar „mixul” dintre țițeiul extras local și cel importat influențează direct costul de producție al carburanților.
Accizele și taxa pe valoare adăugată (TVA) reprezintă peste 55% din prețul final al benzinei în România. Acciza este o sumă fixă pe litru, iar TVA se aplică inclusiv peste valoarea accizei, amplificând efectul fiscal asupra prețului final. Majorarea accizei la 1 ianuarie 2026 și creșterea cotei standard de TVA la 21% au accentuat această pondere, determinând România să urce în clasamentele europene de preț, deși nivelul rămâne sub cel din țările vest-europene sau nordice.
Diferențe de preț și impactul fiscal
Diferențele de taxare, cursul valutar, costurile logistice și structura pieței locale pot schimba poziția unei țări în clasamentele europene de la o lună la alta. România nu are cele mai mari prețuri la carburanți din Europa, dar nu beneficiază de avantajul pe care mulți l-ar aștepta de la o țară producătoare de țiței.
Asociația Energia Inteligentă subliniază că, în mod normal, o scădere de aproximativ 52% a prețului țițeiului ar fi trebuit să conducă la o ieftinire a carburanților sau cel puțin la stagnarea prețurilor. În realitate, în aceeași perioadă, prețul final al benzinei și motorinei a crescut cu circa 21%. Aceasta se datorează majorării accizei cu 77% și altor taxe conexe, care au anulat efectul ieftinirii petrolului și au împins prețul final în sus.
Comparatie internațională
Analiza compară situația din Uniunea Europeană cu cea din Statele Unite, unde taxarea carburanților este de aproximativ 15-16%, față de 45-65% în UE. În SUA nu există TVA, iar taxarea este realizată preponderent pe volum, prin taxe federale și de stat. Pentru un parcurs anual de 100.000 de kilometri, taxele plătite în SUA sunt estimate la aproximativ 5.590 de euro, comparativ cu 21.000-33.000 de euro în Uniunea Europeană, în funcție de nivelul taxării din fiecare stat.
Taxarea ridicată a carburanților afectează nu doar consumatorii, ci și competitivitatea economică, costurile mai mari de transport regăsindu-se în prețurile bunurilor și reducând competitivitatea exporturilor europene.
