Sondaj: Impactul apartenenței la Uniunea Europeană asupra suveranității naționale – Opinia românilor
Aproape 39% dintre români consideră că apartenența la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, conform unui sondaj INSCOP realizat între 12 și 14 ianuarie 2026. Procentul este în ușoară creștere față de luna septembrie a anului trecut, când 38,1% dintre respondenți aveau aceeași opinie. În contrast, 45,9% dintre respondenți susțin că apartenența la UE nu afectează suveranitatea țării, însă acest procent este în scădere cu aproape 7 puncte procentuale față de luna precedentă.
Paradoxal, aproape 38% dintre români cred că limitarea suveranității naționale din cauza apartenenței la Uniunea Europeană contribuie la creșterea nivelului de trai, în timp ce 57% consideră că acest lucru nu ajută. Când sunt întrebați despre ce ar trebui să facă România pentru a-și proteja interesele economice, 69,1% dintre respondenți afirmă că ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul UE. În schimb, 11,8% consideră că nu ar trebui să facă nimic, iar 11,2% susțin că țara ar trebui să iasă din Uniune.
Cei mai mulți români, respectiv 54,9%, cred că viața lor ar fi mai dificilă dacă Uniunea Europeană s-ar desființa. Analizând datele, sociologul Remus Ștefureac subliniază un paradox structural: o parte semnificativă a populației acceptă ideea pierderii de suveranitate, dar sprijinul pentru apartenența la UE este mai degrabă instrumentat și condiționat, nefiind profund interiorizat ca proiect identitar. Oamenii rămân atașați de UE din cauza percepției că alternativa ar fi mai rea.
Acest tip de pro-europenism este descris ca fiind defensiv și pragmatic, bazat pe frica de pierdere a securității, stabilității și accesului, nu pe aspirații sau loialitate simbolică profundă. Consecința este o vulnerabilitate structurală: în lipsa unor beneficii clar resimțite în viața de zi cu zi, sprijinul pentru UE poate fi rapid erodat de un discurs populist agresiv.
Preferința majorității pentru renegocierea condițiilor în interiorul UE, în detrimentul ieșirii, indică o dorință de control fără costurile izolării. Această atitudine reflectă o maturizare pragmatică a euroscepticismului, exprimând o presiune politică internă pentru recalibrarea posturii țării, nu o opțiune radicală de tip Ro-exit. De asemenea, percepția că desființarea UE ar îngreuna viața personală pentru majoritatea populației sugerează că Uniunea Europeană este asociată cu securitate și predictibilitate.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), cu un eșantion simplu, stratificat de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
