Ilie Bolojan, evaluare post-întâlnire cu autoritățile locale privind bugetul pentru 2026
Premierul Ilie Bolojan a prezentat, joi, pe Facebook, o analiză a „dezechilibrelor în administrația locală”, în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții administrației publice locale, în contextul pregătirii bugetului pe 2026. El afirmă că „pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni”.
Conform datelor colectate în ultimii ani și comparate cu cele din administrațiile locale ale țărilor UE, Bolojan a subliniat câteva dezechilibre majore:
- Dependență de transferurile de la bugetul de stat: Veniturile din transferurile de la bugetul de stat reprezintă 7,43% din PIB, în timp ce veniturile proprii (altele decât transferurile) sunt de doar 1,51% din PIB. Ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%, comparativ cu media Uniunii Europene, care este de 51,1%.
- Venituri din taxele și impozitele locale: În România, veniturile din aceste surse sunt de 0,74% din PIB, față de media europeană de 3,68% din PIB. Veniturile din taxele pe proprietate sunt de 0,55% din PIB în România, comparativ cu 1,85% în UE.
Bolojan menționează că România se situează sub media UE din cauza bazei fiscale reduse, a nivelului scăzut al impozitelor și a problemelor de colectare, ceea ce accentuează presiunea pe transferurile de la bugetul central.
- Cheltuieli cu salariile: Cheltuielile cu salariile în administrațiile locale din România sunt de 3,07% din PIB, în timp ce veniturile din taxe și impozite locale sunt de 0,74% din PIB. Comparativ, în UE, cheltuielile cu salariile sunt de 3,59% din PIB, iar veniturile din taxe locale sunt de 3,68% din PIB. Bolojan subliniază că în România, cheltuielile cu salariile autorităților locale depășesc de peste trei ori veniturile proprii.
Premierul a evidențiat și nivelul ridicat al investițiilor locale:
- Investiții locale: În România, investițiile locale sunt de 2,98% din PIB, comparativ cu media UE de 1,56% din PIB. Aceste investiții sunt susținute în mare parte din programele naționale (precum Anghel Saligny) și din fonduri europene. Bolojan a notat că există diferențe semnificative între localități, municipiile reședință de județ și cele cu activități economice generatoare de venituri având o situație mai favorabilă, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre mai mari.
El a subliniat că, deși sistemele administrative diferă de la o țară la alta, comparațiile rămân relevante. Pachetul de reformă în administrație urmărește să:
- Crească veniturile proprii ale autorităților locale și să contribuie la cofinanțarea investițiilor locale;
- Reduce cheltuielile de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați, economiile fiind direcționate către servicii mai bune pentru cetățeni;
- Stimuleze dezvoltarea economică locală;
- Descentralizeze competențe către autoritățile locale;
- Sustină performanța în administrație.
În cadrul întâlnirilor cu autoritățile locale, Bolojan a prezentat aceste aspecte și a subliniat că Guvernul lucrează la construcția bugetului de stat pe anul 2026, având ca obiectiv un „buget al relansării și al investițiilor”. El a menționat că reducerea deficitului bugetar cu peste 1% din PIB, menținerea investițiilor și creșterea veniturilor sunt măsuri esențiale pentru recâștigarea credibilității României pe piețele financiare, în ciuda dificultăților economice generate de ajustările fiscale.
