Explorarea cauzelor violenței extreme în rândul tinerilor
Organizația „Salvați Copiii” explică motivele pentru care copiii și adolescenții ajung să comită acte de violență extremă, făcând referire la recentul caz din județul Timiș, unde doi copii de 13 și 15 ani au ucis un alt adolescent de 15 ani, utilizând un topor și un cuțit, apoi au încercat să-i dea foc și, în cele din urmă, l-au îngropat în grădină. Reprezentanții organizației subliniază că „eșecul este colectiv, nu un act individual”.
Printre factorii care contribuie la violența extremă se numără cei psihologici, cum ar fi trauma timpurie sau stima de sine precară, manifestate prin furie, dar și factori sociali și culturali, precum expunerea la agresivitate și toleranța la violență, într-un context emoțional vulnerabil, influențat de jocuri video și rețele sociale.
„Violența extremă între minori este un eșec colectiv, nu doar un act individual. Responsabilitatea este împărțită între familie, școală, comunitate și sistem. Copiii violenți sunt aproape întotdeauna copii răniți. Asta nu justifică violența, dar o explică și arată unde trebuie intervenit”, afirmă „Salvați Copiii”.
Violența extremă între copii este descrisă ca un subiect sensibil și complex. Cercetările arată că aceasta nu apare „din senin”, ci este rezultatul unei acumulări de factori care nu sunt observați sau sunt minimalizați și, astfel, ignorați. Specialiștii indică, printre factorii psihologici, abuzul sau neglijarea în copilărie, care pot afecta dezvoltarea creierului, în special în zonele responsabile cu empatia și controlul impulsurilor, și care pot genera un atașament profund dezorganizat și lipsa empatiei.
Alți factori psihologici includ stima de sine fragilă, care poate conduce la „furie cronică”, sentimentul de nedreptate și violența extremă ca reacție la o „rană narcisică”. De asemenea, pot apărea tulburări de personalitate, idei paranoide și consumul de alcool sau droguri, toate afectând autocontrolul.
Printre factorii sociali și de mediu care pot acționa ca un „incubator” pentru comportamentele agresive se numără percepția sărăciei extreme, inegalitatea socială, izolarea socială și expunerea la violență. „Copiii care nu se simt conectați la comunitate sau care simt că societatea i-a respins sunt mai predispuși să adopte comportamente destructive”, explică specialiștii.
Influentele anturajului și apartenența la grupuri care glorifică violența, precum găștile sau grupările extremiste, pot oferi adolescenților validarea de care au nevoie pentru a comite acte violente. De asemenea, bullying-ul sever și repetat contribuie la dezvoltarea comportamentelor violente.
Cultura joacă, de asemenea, un rol important, oferind „scenariul” prin care indivizii își justifică acțiunile. Acceptarea socială și toleranța la violență, amplificate de mass-media, rețelele sociale și jocurile video, contribuie la normalizarea comportamentelor violente în rândul tinerilor.
Chiar și persoanele relativ stabile pot deveni violente în anumite contexte, cum ar fi umilința publică sau conflictele repetate. Traseul violenței este adesea: traumă + frustrare → resentiment → ideologie justificativă → factor declanșator → violență. Fără mecanisme de auto-reglare emoțională sau sprijin social, riscul de escaladare devine tot mai mare.
Printre factorii de protecție se numără relații stabile și de sprijin din partea familiei, educația emoțională, accesul la servicii de sănătate mintală și intervenția rapidă în situațiile de bullying, prin implicarea consilierilor școlari.
Cei doi adolescenți de 15 ani reținuți pentru uciderea colegului lor cu lovituri de topor și cuțit, după care au încercat să-i incendieze trupul și l-au îngropat în grădină, au fost duși la Institutul de Medicină Legală Timișoara pentru expertiza medico-legală psihiatrică. Anchetatorii sugerează că crima ar fi fost comisă din invidie.
