Rețeaua de falsificatori de acte, destructurată în urma a peste 70 de raiduri
Pe 22 ianuarie 2026, polițiștii de frontieră ai Direcției de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au executat 73 de mandate de percheziție domiciliară în județul Botoșani. Aceasta operațiune are ca scop destructurarea unei rețele care furniza documente de identitate românești neconforme pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
Concomitent cu perchezițiile, polițiștii de frontieră au verificat 104 adrese în județul Botoșani, unde figurează cu domiciliu cetățeni originari din cele trei state, pentru a stabili situațiile în care aceștia nu locuiesc efectiv la adresele declarate și pentru a verifica corectitudinea datelor comunicate autorităților.
În aceeași cauză, pe 20 noiembrie 2024, au fost efectuate 90 de percheziții domiciliare la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice din județele Botoșani, Suceava și din municipiul București. În urma administrării probatoriului, s-a dispus continuarea urmăririi penale față de 94 de suspecți pentru infracțiuni precum luare de mită, fals informatic, dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
La adresele vizate de percheziții, au fost stabilite fictiv domiciliile unor cetățeni din spațiul ex-sovietic, prin intermediul unor contracte de închiriere falsificate. Aceste contracte, întocmite de intermediari, au fost încheiate aparent între aceștia și o persoană juridică din județul Botoșani, permițând astfel obținerea de cărți de identitate emise de autoritățile române, beneficiarii utilizând inclusiv certificate de cetățenie false, presupus eliberate de consulatele României din diverse state.
Menționăm că percheziția domiciliară este un procedeu probatoriu reglementat de Codul de procedură penală, destinat descoperirii și strângerii probelor necesare soluționării cauzei, și nu înfrânge principiul prezumției de nevinovăție.
