Influența lui Trump se resimte în alegerile prezidențiale românești
La cinci luni după anularea alegerilor din cauza suspiciunilor de interferență rusă, duminică, 4 mai, au loc noi alegeri prezidențiale în România. Umbra președintelui american Donald Trump planează asupra acestui scrutin, țară membră a UE și NATO. Conform comentariilor, acest scrutin este considerat un test pentru trumpism în Europa. Toată Europa urmărește cu mare atenție alegerile din România, iar numele lui Donald Trump este menționat frecvent în discuțiile internaționale.
Noua administrație americană s-a implicat în dezbaterea privind anularea alegerilor din România, unde un candidat de extremă dreapta, Călin Georgescu, a surprins prin ascensiunea sa în fruntea scrutinului din noiembrie 2024. Alegerile au fost anulate ulterior, după o campanie pe rețelele sociale, în special pe TikTok, marcată de suspiciuni puternice de interferență rusă.
Vicepreședintele american, JD Vance, s-a arătat surprins de această decizie, criticând o democrație care poate fi amenințată de „câteva sute de mii de dolari de publicitate digitală”. Elon Musk și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru Georgescu. România a fost astfel nevoită să reia procesul electoral de la zero, iar Georgescu nu a putut candida deoarece dosarul său a fost respins de Comisia Electorală pentru declarații false privind finanțarea campaniei sale.
George Simion, un alt candidat de extremă dreapta, a intrat în cursă, promițându-i lui Georgescu un post important, poate chiar cel de prim-ministru, în cazul în care va fi ales. Simion are avantajul de a avea al doilea număr de deputați în Parlament și este creditat cu aproximativ 30% dintre voturi în sondaje, deși acestea au fost eronate în noiembrie.
George Simion joacă la maxim cartea Trump, revendicând sprijinul apropiaților președintelui american și subliniind asemănările dintre proiectul său și cel al Administrației Trump. Simion a asistat la învestirea lui Trump și a acordat un interviu ideologului Steve Bannon, fost consilier al lui Trump. Conducând un partid naționalist, Simion cultivă nostalgia unei Mari Românii și ține un discurs populist, antisistem, exploatând nemulțumirea unei populații obosite de corupție și ineficiența guvernelor post-Ceaușescu.
Anularea alegerilor din noiembrie este pentru Simion o dovadă a încălcării democrației de către partidele tradiționale. Deși se află în fruntea cursei, nu are certitudinea victoriei finale și va trebui să se confrunte cu adversarii săi în turul al doilea pe 18 mai. Doi candidați centriști, Crin Antonescu și Nicușor Dan, se află la egalitate, fiecare având aproximativ 20% dintre voturi. O alianță între acești candidați ar putea să-l priveze pe Simion de victorie.
Chiar dacă președintele României are puteri limitate, el joacă un rol important în politica externă. George Simion critică Bruxelles-ul și ajutorul acordat Ucrainei, dar nu pune în discuție apartenența României la UE sau NATO, văzându-se ca un agitator în interiorul sistemului. Această situație ar putea reprezenta o piatră în construcția unei mari alianțe trumpiste în Europa.
