Albania se alătură inițiativei „Consiliului pentru Pace” lansate de Trump
Premierul socialist albanez Edi Rama a acceptat, marţi, invitaţia primită din partea preşedintelui american Donald Trump de a se alătura aşa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o iniţiativă ce implică o taxă de un miliard de dolari pentru statele care doresc să devină membri permanenti ai acestui organism internațional. Rama a anunţat că i-a comunicat preşedintelui american disponibilitatea Albaniei de a deveni unul dintre membrii fondatori ai „Consiliului pentru Pace”.
„Este un privilegiu şi o onoare să-mi exprim disponibilitatea deplină de a contribui la acest efort important şi de a participa deplin la un efort comun menit să traducă o viziune în acţiune”, a declarat premierul Edi Rama pe reţelele de socializare. El a subliniat sprijinul ferm al Republicii Albania pentru Statele Unite ale Americii în toate eforturile de promovare a păcii, securităţii şi a unui angajament global constructiv.
Invitaţii extinse la „Consiliul pentru Pace”
Circa 60 de state au fost invitate de Trump să facă parte din „Consiliul pentru Pace”. Printre acestea se numără atât aliaţi ai SUA, cât şi lideri autoritari, precum preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko și premierul chinez Xi Jinping. Uniunea Europeană a fost, de asemenea, invitată, însă Comisia Europeană a exprimat rezerve faţă de acceptarea invitaţiei. Franţa a transmis că nu are de gând să răspundă favorabil acestei iniţiative, ridicând întrebări cu privire la respectarea principiilor şi structurii Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Critici și controversă
Critici au apărut în legătură cu „Consiliul pentru Pace”, fiind văzut mai degrabă ca un organism paralel Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ţările care doresc un loc permanent în acest consiliu vor trebui să plătească o taxă de un miliard de dolari, conform Cartei avansate de Trump.
Rolul „Consiliului pentru Pace”
Rolul iniţial al acestui organism ar fi de a superviza reconstrucţia Fâşiei Gaza, deşi proiectul de cartă nu menţionează explicit teritoriul palestinian. Documentul subliniază necesitatea unei organizaţii de pace mai agile şi eficiente, criticând abordările şi instituţiile care au eşuat în trecut, referindu-se în mod direct la ONU.
Donald Trump va fi „primul preşedinte al Consiliului de Pace”, având puteri extinse, inclusiv dreptul de a invita sau revoca participarea altor şefi de stat, cu excepţia cazului în care „două treimi din statele membre” se opun. Trump va avea, de asemenea, dreptul de a respinge prin veto deciziile votate.
