Ungaria se opune unei strategii unite a UE în conflictul dintre SUA și Danemarca referitor la Groenlanda
Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a declarat că Budapesta nu va susține o poziție unitară a Uniunii Europene cu privire la Groenlanda, ca răspuns la recentele declarații ale președintelui american Donald Trump. Szijjártó a făcut aceste comentarii în cadrul unei conferințe de presă la Praga.
El a menționat că viitorul Groenlandei nu este o problemă a Uniunii Europene și că Ungaria a semnalat deja că nu va susține o declarație comună pe acest subiect la nivelul UE. „Noi considerăm că este vorba despre o chestiune bilaterală între Danemarca și SUA. Nu este o chestiune comunitară. Nu considerăm posibilă publicarea unei declarații comune”, a afirmat Szijjártó.
La conferința de presă comună, omologul său ceh, Petr Macinka, a declarat că „nu este o situație simplă și nu poate fi soluționată cu o declarație sau cu o frază, ci trebuie negociată”. El a subliniat că va fi necesară o negociere între SUA, danezi și groenlandezi, cu ajutorul altora.
Premierul ceh, Andrej Babis, a refuzat să-și exprime solidaritatea față de Danemarca și față de țările europene care susțin Danemarca în fața intențiilor președintelui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei. „Nu o pot exprima. De ce ar trebui să o fac? Ce putem spune este că, în cadrul NATO, liderul este SUA și că aceste dispute sunt contraproductive și trebuie să ajungem la un acord”, a afirmat Babis.
În contextul intenției lui Trump de a cumpăra sau, în cazul în care Danemarca refuză vânzarea, de a anexa cu forța Groenlanda, mai multe state europene, inclusiv Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda, și-au exprimat „deplina solidaritate” cu Danemarca. Unele dintre acestea au trimis contingente militare simbolice în Groenlanda, care însumează doar câteva zeci de soldați.
Trump a amenințat aceste țări cu taxe vamale de 10% de la 1 februarie, care ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, provocând o criză în relațiile transatlantice. Ca urmare a acestei amenințări, Germania și-a retras cei 15 militari trimiși în Groenlanda, iar Norvegia și Olanda, care au trimis câte doi militari, au anunțat de asemenea retragerea acestora.
