Aderarea rapidă la UE
Ţările care au aşteptat ani de zile să adere la Uniunea Europeană (UE) sunt împărţite în privinţa planurilor de la Bruxelles de a le integra mai rapid, dar fără drepturi de vot depline. Această strategie vizează accelerarea integrării Republicii Moldova şi Ucrainei, conform unei analize a politicienilor europeni. Comisia Europeană consideră că limitarea drepturilor de vot pentru noii membri ar putea reduce îngrijorările statelor membre existente, care tem că o UE extinsă ar face mai dificilă luarea deciziilor în unanimitate.
În prezent, noii membri obţin drepturi de vot depline imediat după aderare, cum a fost cazul Croaţiei, ultima ţară care s-a alăturat UE în 2013. Comisia Europeană explorează ideea ca noii membri să primească drepturi de vot complete doar după o revizuire a funcţionării UE, ceea ce ar putea îngreuna exercitarea dreptului de veto de către state individuale. Această situaţie devine critică în lumina ameninţărilor cu veto din partea guvernelor populiste, în special din Ungaria şi Slovacia.
Planul de limitare a drepturilor de vot a fost propus în contextul blocării extinderii UE de către Ungaria şi alte state, din temeri legate de concurenţa pe pieţele locale sau de compromiterea intereselor de securitate. Ungaria a ameninţat că va folosi dreptul de veto în privinţa aderării Ucrainei.
Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a anunţat că propuneri concrete vor fi prezentate în februarie sau martie, subliniind că există o urgenţă generată de forţe externe care doresc să destabilizeze procesul de aderare.
Perspectivele ţărilor candidate
Perspectivele aderării fără drepturi de vot depline generează reacţii mixte în rândul ţărilor candidate. Unele, cum ar fi Albania, au declarat că ar accepta această măsură, în timp ce altele, precum Ucraina, se arată reticente. Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a afirmat că măsurile propuse sunt o „idee bună” şi că ţara sa nu contestă voinţa marilor membri ai UE.
Preşedinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a susţinut de mult timp o astfel de abordare, considerând că este logic ca ţările mai mici să facă parte dintr-o comunitate, chiar dacă nu au drepturi de decizie egale cu statele fondatoare. Oficialii din Moldova au declarat că sunt dispuşi să se implice în discuţii, dar că obiectivul final rămâne aderarea deplină cu drepturi egale.
În contrast, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat că aderarea la UE trebuie să fie completă, în timp ce Muntenegru, cea mai avansată ţară în procesul de aderare, insistă că nu este necesară revizuirea condiţiilor de aderare, subliniind că UE avea deja 28 de membri înainte de Brexit.
Marta Kos a menţionat că, deşi negocierile sunt tehnice, este esenţial să se abordeze şi dimensiunea politică, având în vedere preocupările statelor membre existente.
