Căldura extremă va lovi jumătate din orașele României
Jumătate din populaţia urbană a României va fi afectată de valuri de căldură extremă până în anul 2040. Conform raportului „Starea Climei România 2025: Unde suntem şi încotro mergem”, diferenţa maximă de temperatură dintre centrul Bucureştiului şi zonele rurale adiacente, cauzată de efectul Insulei de Căldură Urbană, este cuprinsă între +3 şi +8 grade Celsius.
Raportul subliniază că schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate prezentă, cu efecte vizibile în România. Anul 2025 a evidenţiat episoadele de temperaturi extreme, perioadele prelungite de secetă și fenomenele meteo neobişnuite, care au pus presiune pe ecosisteme, infrastructură şi comunităţi. De asemenea, temperatura medie anuală înregistrată la nivel naţional în 2024, comparativ cu perioada 1971-2000, este de +3,1 grade Celsius.
Durata celei mai lungi secete din istoria recentă a României a fost de 41 de luni, între martie 2022 și iulie 2025, iar în 2024 au fost raportate peste 1.000 de fenomene asociate furtunilor severe, inclusiv peste 200 de cazuri de grindină mare și 706 de cazuri cu vânt intens. Estimările pentru intervalul 2035 – 2045 sugerează un posibil colaps al convecţiei curentului subpolar din Atlanticul de Nord, cu efecte climatice și sociale semnificative.
În ceea ce priveşte emisiile de CO2, raportul arată că pentru fiecare euro produs, economia românească emite aproape 500 de grame de CO2, de peste două ori mai mult decât media Uniunii Europene. Ponderea combustibililor fosili în consumul de energie primară al României în 2023 se situează la 70%. De asemenea, se estimează că până în anul 2030 vor fi create 50.000 de locuri de muncă „verzi” prin tranziţia la economia circulară.
Prognozele sugerează că, până în 2040, circa două milioane de hectare de porumb şi floarea-soarelui, semănate în primăvara anului 2024, vor fi compromise. Raportul indică, de asemenea, că 70% dintre români ar fi dispuşi să participe la proiecte comunitare de energie regenerabilă, dacă acestea ar fi disponibile local.
Indicele de alfabetizare ştiinţifică pentru România este de 4,84, comparativ cu media Uniunii Europene de 6,72. Creşterea temperaturilor medii, frecvenţa valurilor de căldură, alternanţa dintre secetă severă şi precipitaţii intense, precum şi impactul asupra resurselor de apă, agriculturii şi sănătăţii populaţiei subliniază vulnerabilitatea crescută a teritoriului naţional la riscurile climatice. Adaptarea la schimbările climatice, împreună cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, devine o necesitate strategică pentru România.
Raportul „Starea Climei – România 2025” a fost elaborat de o echipă formată din 22 de specialişti, având scopul de a aduce în prim-plan cele mai relevante date despre schimbările climatice, evoluţia fenomenului şi proiecţiile de viitor.
