Ce surprize le rezervă viitorul românilor în 2026?
Anul 2026 va aduce o nouă scădere a puterii de cumpărare în România, pe fondul corectării unor decizii politice greșite, avertizează fostul premier Theodor Stolojan. El subliniază că România riscă pierderea fondurilor europene și instabilitate economică dacă nu-și respectă angajamentele bugetare asumate în fața Comisiei Europene.
„Aspectul pozitiv este că ne îndreptăm spre reducerea deficitului bugetar, dar aspectul negativ este că pensiile sunt înghețate”, a declarat Stolojan. Acesta adaugă că românii vor simți din plin reducerea puterii de cumpărare în 2026, și că nu trebuie să fie induși în eroare de promisiuni nerealiste.
Fostul premier a explicat că măsurile economice dure adoptate în prezent sunt o corectare a „greșelilor clasei politice” din ultimii ani. El a menționat că, în 2020, pandemia a dus la o oprire a activității economice în multe fabrici, ceea ce a provocat o creștere semnificativă a deficitului. Totuși, Stolojan consideră că ceea ce s-a întâmplat în perioada 2022-2024 este rezultatul deciziilor proaste ale clasei politice, care nu a înțeles necesitatea de a finanța cheltuielile curente din venituri curente, nu din datorie.
Stolojan a avertizat că deficitele bugetare ridicate au afectat credibilitatea României pe piețele internaționale și au adus țara aproape de blocarea fondurilor europene. „Eram în pericol de a ni se bloca fondurile europene. Fără fonduri europene, România s-ar confrunta cu consecințe dramatice”, a spus el, menționând că în următorii ani ar urma să intre în țară 15 miliarde de euro prin PNRR și cadrul financiar european.
El a subliniat că stabilitatea relativă a cursului leu-euro nu se bazează doar pe forța economiei românești, ci și pe intrările de fonduri europene și pe împrumuturile bugetului de stat. Stolojan a afirmat că România trebuie să respecte angajamentul de a reduce deficitul bugetar de la peste 9% la sub 3% și a criticat soluțiile bazate pe majorări de taxe, afirmând că acestea nu constituie o reformă reală. „Reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației publice nu înseamnă reformă. Reforma înseamnă să regândești sistemele și să le așezi pe fundamente economice”, a concluzionat el.
