Estul Europei are șansa să cucerească o poziție de frunte în cadrul Băncii Centrale Europene, odată cu integrarea Bulgariei în zona euro
Aderarea Bulgariei la zona euro de la 1 ianuarie 2024 reprezintă o mișcare semnificativă, deoarece o treime din cele 21 de state membre care au adoptat moneda unică europeană provin din Estul fost comunist. Aceasta deschide calea pentru Europa de Est de a-și asigura o voce mai puternică în conducerea superioară a Băncii Centrale Europene (BCE).
În prezent, candidați din Estonia, Letonia și Croația concurează pentru a-i succeda vicepreședintelui Luis de Guindos, al cărui mandat se încheie în mai. Chiar dacă aceștia nu vor reuși, alte trei din cele șase locuri ale Comitetului executiv al BCE vor deveni disponibile până la finalul lui 2027. Există argumente solide pentru numirea unui candidat din regiune, având în vedere că integrarea Bulgariei în zona euro întărește reprezentarea Estului în BCE.
Totuși, drumul va fi dificil. Europa Occidentală își menține o importanță economică semnificativ mai mare, iar lipsa unui sprijin comun din partea țărilor estice ar putea spori divergențele. Candidații de top pentru postul lăsat liber de Guindos includ Olli Rehn, șeful Băncii Centrale a Finlandei, și portughezul Mario Centeno.
Sprijinul pentru o reprezentare mai amplă a Estului în BCE crește, la aproape două decenii după prima extindere a zonei euro. Experți, precum Atanas Pekanov, economist la Institutul Wifo din Viena, subliniază necesitatea unui echilibru geografic în conducerea BCE, având în vedere că fiecare țară are același vot în Consiliul guvernatorilor.
Realizarea unei astfel de reprezentări ar marca un progres în procesul de integrare început după colapsul comunismului, având în vedere că Slovenia a adoptat euro în 2007, urmată de alte țări din regiune. Aceasta ar fi, de asemenea, o recunoaștere a performanțelor economice recente, având în vedere contextul geopolitic complex generat de războiul din Ucraina.
Ministrul sloven de Finanțe, Klemen Bostjancic, a subliniat că Europa de Est a fost neglijată, nu doar în ceea ce privește pozițiile de top din BCE, ci și în cadrul Uniunii Europene. Această problemă este discutată și în Parlamentul European, care intervievează candidații BCE, deși nu are drept de veto asupra numirilor.
Ludovit Odor, fost premier al Slovaciei, a afirmat că țările din Europa Centrală și de Est sunt „clar subreprezentate” și a adăugat că competența trebuie să rămână cel mai important criteriu în selecția liderilor BCE.
Deși ponderea economică a statelor estice din zona euro rămâne modestă, contribuind cu mai puțin de 4% din PIB, comparativ cu peste 70% din PIB-ul Germaniei, Franței, Italiei și Spaniei împreună, această situație poate reprezenta un obstacol major în obținerea unor poziții de conducere în BCE.
Shahin Vallee, de la Consiliul german pentru relații externe, a remarcat că satisfacerea cererilor tuturor țărilor va fi o provocare. Totuși, el crede că Europa de Est are o șansă reală, pariată pe guvernatorul Băncii Centrale a Croației, Boris Vujcic, și pe omologii săi din Letonia și Estonia, Martins Kazaks și Madis Muller. Vujcic este considerat bine poziționat pentru a reprezenta interesele regiunii, iar termenul limită pentru desemnarea candidaților pentru funcția de vicepreședinte este 9 ianuarie, cu o posibilă decizie anunțată după 10 zile.
