Inovație în domeniul cardiologic: Impactul inteligenței artificiale asupra personalizării terapiilor pentru sănătatea inimii
Inteligența artificială ar putea revoluționa tratamentele pentru bolile cardiovasculare, conform cercetătorilor britanici care au dezvoltat un algoritm capabil să coreleze scanări cardiace detaliate cu baze mari de date medicale. Această tehnologie ar putea sprijini îngrijirea personalizată, adaptând tratamentele la modul în care funcționează inima fiecărui pacient.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces și dizabilitate în Uniunea Europeană, fiind responsabile de aproximativ 1,7 milioane de decese anual și afectând 62 de milioane de persoane, conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Cercetătorii de la Imperial College London au creat un instrument de inteligență artificială denumit CardioKG, care poate identifica genele asociate cu bolile cardiace și contribuie la descoperirea mai rapidă a medicamentelor, prin combinarea scanărilor cardiace detaliate cu baze mari de date medicale. Instrumentul a fost construit folosind date de imagistică cardiacă de la mii de persoane din baza de date UK Biobank, incluzând pacienți cu afecțiuni precum fibrilația atrială, insuficiența cardiacă și infarctul miocardic, dar și voluntari sănătoși.
Utilizând această abordare, cercetătorii afirmă că pot face predicții mai precise privind medicamentele eficiente pentru pacienții cu afecțiuni cardiace specifice. Declan O’Regan, coordonator al Grupului de Imagistică Cardiacă Computațională, a declarat: „Unul dintre avantajele grafurilor de cunoștințe este că ele integrează informații despre gene, medicamente și boli.”
Metoda dezvoltată ar putea conduce în cele din urmă la o îngrijire mai personalizată, corelând tratamentele cu funcționarea inimii fiecărui pacient. Aceeași tehnologie ar putea fi adaptată pentru studierea altor afecțiuni pe baza imaginilor medicale, inclusiv tulburări cerebrale și obezitatea. O’Regan a subliniat că „includerea imaginilor cardiace în graf a transformat semnificativ modul în care pot fi identificate gene și medicamente noi.”
Printre medicamentele evidențiate se numără metotrexatul, utilizat pe scară largă în tratamentul artritei reumatoide, și gliptinele, o clasă de medicamente pentru diabet. Modelul de inteligență artificială a sugerat că metotrexatul ar putea ajuta pacienții cu insuficiență cardiacă, iar gliptinele ar putea fi benefice pentru cei cu fibrilație atrială. Analiza a indicat, de asemenea, un posibil efect protector al cofeinei asupra unor pacienți cu fibrilație atrială, deși cercetătorii au subliniat că acest lucru nu implică modificarea consumului de cofeină.
Khaled Rjoob, primul autor al studiului, a afirmat: „Pe baza acestui demers, vom extinde graful de cunoștințe într-un cadru dinamic, centrat pe pacient, care să surprindă traiectoriile reale ale bolii.” Aceasta va deschide noi posibilități pentru tratamente personalizate și pentru a prezice momentul în care bolile sunt susceptibile să se dezvolte.
