România se abține de la euro: obstacolele în calea adoptării monedei unice
Bulgaria a devenit joi, 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat membru al zonei euro, în timp ce România rămâne în afara monedei unice din cauza deficitului bugetar ridicat, a dezechilibrelor fiscale și a lipsei unui consens politic privind adoptarea euro. După această extindere, doar câteva state din Uniunea Europeană nu folosesc încă moneda comună, iar perspectivele unei noi aderări sunt limitate.
În România, sprijinul public pentru adoptarea monedei euro este de aproximativ 59%, conform sondajului Eurobarometru pentru Comisia Europeană. Cu toate acestea, țara se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din UE, iar stabilizarea finanțelor publice reprezintă un obstacol major în drumul către aderare. Analiștii estimează că va dura câțiva ani până când România își va stabiliza finanțele pentru a avea o perspectivă realistă de aderare la zona euro.
Contextul din alte țări
În Ungaria, sprijinul public pentru euro este de aproximativ 72%, cel mai ridicat nivel dintre țările UE care nu sunt în zona euro. Totuși, aderarea rămâne blocată din motive politice, premierul Viktor Orbán opunându-se unei integrări mai profunde cu UE. Forintul este consacrat ca monedă națională în Constituție, ceea ce face necesară o majoritate parlamentară extinsă pentru orice schimbare.
În Polonia, sprijinul public pentru euro este de aproximativ 45%. Ministrul Finanțelor, Andrzej Domański, a declarat că Varșovia nu lucrează la adoptarea monedei unice, subliniind că economia poloneză este „fericită să aibă propria monedă”. Liderul opoziției, Jarosław Kaczyński, consideră că susținerea euro reprezintă o amenințare la adresa intereselor naționale, ceea ce reflectă un climat politic puternic eurosceptic.
În Cehia, nivelul de susținere publică pentru euro este de aproximativ 30%. Guvernul nu are planuri concrete pentru adoptarea monedei unice, iar nivelul relativ scăzut al datoriei publice alimentează temerile privind asumarea obligațiilor financiare ale statelor mai îndatorate din zona euro. Fostul premier Andrej Babiš a susținut consacrarea coroanei cehe în Constituție, reafirmând poziții conservatoare și eurosceptice.
Suedia menține euro în afara agendei politice, sprijinul public pentru adopția monedei unice fiind moderat, după referendumul din 2003 în care 56% dintre alegători au respins moneda. Partidele populiste și eurocritice, în special Democrații Suedezi, se opun aderării, iar influența lor asupra guvernului minoritar de dreapta limitează discuțiile la nivel teoretic.
Danemarca beneficiază de un opt-out care îi permite să rămână în afara zonei euro chiar dacă ar îndeplini criteriile de convergență. Sprijinul public pentru adoptarea monedei unice este de aproximativ 33%, iar autoritățile nu au anunțat intenții de a renunța la acest statut special.
