Ciberatacurile își îndreaptă atenția spre cer: Strategiile Europei pentru protejarea sateliților
Atacurile cibernetice vizează tot mai des sateliții și infrastructura spațială, iar Uniunea Europeană își intensifică măsurile de apărare în orbită și la sol. În urma incidentului Viasat din 2022, care a evidențiat vulnerabilitățile rețelelor satelitare în contexte geopolitice tensionate, Europa dezvoltă stații terestre securizate, comunicații criptate și proiecte strategice precum constelația IRIS².
În deșertul arctic din Kangerlussuaq, Groenlanda, o companie lituaniană numită Astrolight, cu sprijinul Agenției Spațiale Europene, construiește o stație terestră care va utiliza fascicule laser pentru a descărca rapid și în siguranță volume mari de date de la sateliți. Aceasta este doar o parte a eforturilor Europei de a întări securitatea sateliților, în contextul creșterii tensiunilor geopolitice și a amenințărilor hibride care pun comunicațiile spațiale în centrul planurilor de securitate ale UE.
Anterior, infrastructura satelitară era considerată mai mult o utilitate tehnică decât un activ strategic, dar acest lucru s-a schimbat în 2022, când atacul cibernetic asupra rețelei de sateliți Viasat a coincis cu invazia Rusiei în Ucraina. Comisia Europeană a avertizat că spațiul devine „mai disputat”, semnalând creșterea atacurilor cibernetice și a tentativelor de interferență electronică asupra sateliților și stațiilor terestre. Germania și Regatul Unit au exprimat îngrijorări cu privire la amenințările reprezentate de sateliții ruși și chinezi care spionează sateliții lor.
Guvernele UE se grăbesc să-și crească reziliența și să reducă dependența de tehnologia străină, atât prin reglementări precum noul Space Act, cât și prin investiții în infrastructura critică. În Groenlanda, Laurynas Mačiulis, directorul general al Astrolight, a subliniat că aproximativ 80% din traficul de date spațiale este descărcat într-un singur loc, în Svalbard, o insulă împărțită între mai multe țări, inclusiv Rusia. Aceasta reprezintă o vulnerabilitate critică, având în vedere că stația terestră arctică a Europei se bazează pe un singur cablu submarin pentru conectarea la internet, cablu care a fost avariat de mai multe ori.
Planul Uniunii Europene de a reduce dependența de Starlink constă în dezvoltarea IRIS², o constelație de comunicații securizate, propusă în 2022, care își propune să rivalizeze cu sistemul Starlink al lui Elon Musk. Anders Fogh Rasmussen, președintele fondator al firmei de consultanță Rasmussen Global, a afirmat că dependența actuală de Starlink este prea riscantă și că Europa trebuie să construiască un sistem de comunicații care să fie independent de Statele Unite. Sistemul european va include 18 sateliți care vor opera pe orbite joasă și medie, oferind comunicații rapide și criptate.
Piero Angeletti, șeful Secure Connectivity Space Segment Office din cadrul Agenției Spațiale Europene, a declarat că chiar și în cazul interceptării semnalului IRIS², acesta nu va putea fi decriptat, asigurând astfel un sistem sigur, certificat de entitățile naționale de securitate. Totuși, provocarea rămâne, deoarece IRIS² se află la cel puțin patru ani distanță de a deveni operațional.
În timp ce Europa își întărește sistemele satelitare, guvernele trebuie să coordoneze apărarea cibernetică și securitatea spațială. Clémence Poirier, cercetătoare în apărare cibernetică la Center for Security Studies din cadrul ETH Zurich, a subliniat importanța dezvoltării acestor comandamente și asigurarea unor mandate și responsabilități clare. Industria de securitate cibernetică se confruntă cu dificultăți în a trata spațiul ca un sector distinct, lăsând operatorii de sateliți într-o situație vulnerabilă. Fragmentarea acestui sector complică evaluarea riscurilor, actualizarea modelelor de amenințare și răspunsul la incidente, deoarece soluțiile aplicate pentru computerele de pe Pământ nu se aplică neapărat sistemelor spațiale.
