Pensiile speciale: provocarea majoră în drumul către sutele de milioane de euro din PNRR
Pensiile speciale au revenit în centrul atenției publice după ce unii judecători ai Curții Constituționale a României (CCR) au încercat să împiedice examinarea unei legi asumate de Guvernul Bolojan. Procesul a fost amânat de mai multe ori, iar patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat la ședința în care subiectul ar fi trebuit discutat. O nouă ședință a fost programată pentru mijlocul lunii ianuarie.
România se confruntă cu o problemă semnificativă din cauza acestei situații, deoarece eliminarea pensiilor speciale este un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acest mecanism al Uniunii Europene are ca scop ajutarea țărilor din blocul comunitar să depășească criza economică generată de pandemia de COVID-19. România a obținut aproape 30 de miliarde de euro, din care o parte considerabilă sunt fonduri nerambursabile, dar pentru a beneficia de acești bani, trebuie să implementeze reforme, inclusiv reforma pensiilor speciale.
Promisiuni politice și realitate
Subiectul pensiilor speciale a fost folosit frecvent ca „muniție politică”. Rareș Bogdan, lider al Partidului Național Liberal, a promis în 2019 că pensiile speciale vor fi eliminate în primele 30 de zile de la preluarea guvernării. Această promisiune nu a fost respectată, iar situația s-a complicat, devenind un jalon obligatoriu în cadrul PNRR.
Guvernul Orban a încercat să respecte acea promisiune, dar legea a fost contestată la CCR. În 2022, jalonul 215 din PNRR prevedea „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale colaborează cu Casa Națională de Pensii Publice pentru a implementa aceste reforme, beneficiind de asistența Băncii Mondiale.
Riscuri financiare
Neîndeplinirea jalonului riscă să aducă pierderi financiare semnificative pentru România. Este estimat că țara ar putea pierde sute de milioane de euro de la Comisia Europeană. Premierul Ilie Bolojan a declarat că reforma pensiilor magistraților este o obligație asumată de România, legată de o sumă de peste 200 de milioane de euro, care nu a fost încă primită din cauza întârzierilor legale.
Pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a afirmat că proiectul de lege propus de Guvern nu are legătură cu obligațiile din PNRR. CSM a menționat că, după adoptarea Legii nr. 282/2023, Comisia Europeană a considerat jalonul 215 ca fiind îndeplinit. Această lege permite magistraților să se pensioneze la 60 de ani și stabilește un impozit suplimentar pe pensiile de serviciu.
Cu toate acestea, decizia CCR din 2024 a declarat reforma pensiilor magistraților ca fiind neconstituțională, împiedicând aplicarea legii. Ca urmare, Comisia Europeană a re-evaluat jalonul 215 și a decis că nu este îndeplinit, blocând astfel 230 de milioane de euro din PNRR.
Controverse și perspective
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a criticat poziția CSM, afirmând că aceasta induce în eroare opinia publică și contrazice realitatea confirmată de Comisia Europeană. El a subliniat că jalonul din PNRR va fi considerat îndeplinit doar atunci când Guvernul finalizează modificările asumate.
În concluzie, reforma pensiilor speciale rămâne o provocare majoră pentru România, cu implicații financiare semnificative și controversii legale care afectează credibilitatea țării în relația cu Uniunea Europeană.
