Pensiile speciale, din nou în atenția Curții Constituționale
Curtea Constituțională a României este așteptată să se pronunțe astăzi asupra sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la legea pensiilor magistraților. Pe 10 decembrie, CCR a amânat luarea unei decizii, stabilind un nou termen. Proiectul inițial a fost respins ca neconstituțional pe 20 octombrie, deoarece nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Pe 2 decembrie, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe un nou proiect, avizat negativ de CSM, care stabilește condițiile de pensionare a magistraților și modul de calcul al pensiilor acestora. La data de 5 decembrie, ICCJ a decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru controlul constituționalității legii referitoare la modificarea și completarea actelor normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Reclamațiile magistraților
Magistrații instanței supreme contestă caracterul de urgență al proiectului, afirmând că acesta nu a fost demonstrat și că invocarea condiționalității Jalonului 215 din PNRR este „scoasă din context” și „neconformă cu realitatea”. Ei subliniază că nu există date care să justifice intervenția Executivului și că legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării.
Conform magistraților, legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților. Aceștia argumentează că standardul minim de calcul al pensiei pentru magistrați este propus la un procent net inferior comparativ cu celelalte categorii de beneficiari. De asemenea, magistrații susțin că legea „anulează de facto pensiile de serviciu” pentru cei care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii.
Modificările propuse de noua lege
Proiectul de lege prevede următoarele modificări:
- Stabilirea vârstei de pensionare prin referire la vârsta standard din sistemul public de pensii.
- Instituirea vârstei minime de pensionare de 49 ani până la 31 decembrie 2026.
- Condiția de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani.
- Eșalonarea vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați.
- Introducerea etapizată a condiției de vechime totală în muncă.
De asemenea, se stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.
Declarațiile oficialilor
Pe 10 decembrie, premierul Ilie Bolojan a declarat că are încredere că propunerea va fi validată, subliniind că respectă toate prevederile constituționale. În contrast, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a exprimat temeri că amânarea deciziei CCR ar putea indica o intenție de a declara legea neconstituțională.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a afirmat că va lua toate măsurile necesare pentru ca România să nu piardă bani din nerespectarea jalonului referitor la pensiile magistraților, subliniind că o eventuală decizie de neconstituționalitate va putea duce la suspendarea temporară a sumelor.
