Declinul încrederii în economia românească
Indicele de încredere în economia românească a scăzut în aprilie, atingând cel mai mic nivel din ultimele trei luni și al doilea cel mai scăzut din ultimele 17 luni, în contextul scăderii tuturor indicatorilor sectoriali, cu excepția construcțiilor, și a încrederii consumatorilor. Indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) a scăzut abrupt la 100,9 puncte, de la 102,7 puncte în martie, după două luni consecutive de recuperare. Acesta reprezintă al doilea cel mai scăzut nivel al indicatorului din toamna anului 2023, după cel din ianuarie.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și ale consumatorilor, având o corelare înaltă cu evoluția produsului intern brut. O valoare de peste 100 de puncte indică, în general, o creștere a economiei, în timp ce o valoare sub acest nivel sugerează o contracție. Media trimestrială a ESI a scăzut în T1 la 101,3 puncte, de la 104,3 puncte în T2, sugerând o încetinire a economiei.
Scăderea ESI din aprilie coincide cu evoluțiile la nivel european, unde indicatorul a scăzut de la 95 de puncte la 93,6 puncte. Carsten Brzeski, șeful cercetării macro la ING Bank, a menționat că „explozia tarifelor începând cu «Ziua liberării» a lui Donald Trump a șters orice urmă de revenire a optimismului în zona euro”.
În România, contracția a fost extinsă în aproape toate domeniile. Indicele din industrie, cu o pondere de 40% în ESI, s-a comprimat cu 0,8 puncte, pe fondul scăderii așteptărilor privind producția și comenzile. În sectorul serviciilor, care are o pondere de 30% în ESI, indicele de încredere a scăzut cu 3,2 puncte, pe fondul scăderii cererii în ultimele trei luni și a așteptărilor că aceasta se va reduce și în următorul trimestru.
Încrederea consumatorilor, cu o pondere de 20% în calcul, a scăzut cu 0,8 puncte pentru a doua lună consecutiv, îndreptându-se spre minimul din ianuarie. Gospodăriile se așteaptă la o deteriorare a situației financiare, precum și a condițiilor economice generale în următorul an.
BCR estimează că investițiile vor crește mai rapid decât consumul în acest an, pe fondul intrărilor de fonduri UE, anticipând o creștere a PIB de 1,8%, de la 0,8% în 2024, datele fiind revizuite recent în scădere. „Noi măsuri de consolidare fiscală sunt posibile după alegeri, țintite mai ales pe partea de venituri la bugetul de stat”, a declarat Eugen Sinca, analist la BCR. Economiștii avertizează că este de așteptat o creștere a impozitelor după alegerile prezidențiale din mai, în condițiile unei execuții bugetare care arată un derapaj fiscal continuu, cu perspectiva ca deficitul să depășească ținta de 7% din PIB pentru acest an, după ce anul trecut a atins 9,3% din PIB.
UniCredit preconizează o majorare substanțială a TVA, una dintre principalele surse de venit la buget, unde încasările sunt în scădere la începutul anului. Agențiile de rating sunt la un pas să scadă ratingul României sub pragul recomandat investițiilor, dacă nu sunt luate măsuri decisive pentru reducerea cheltuielilor statului.
În sectorul comerțului cu amănuntul, cu o pondere de 5% în ESI, managerii au raportat o scădere a indicatorului de 1,3 puncte, pe fondul așteptărilor mai slabe privind afacerile viitoare. Cu toate acestea, managerii au evaluat o creștere a afacerilor în ultima perioadă, sugerând vânzări ridicate în preajma Paștelui, conform BCR. În construcții, care reprezintă 5% din ESI, datele s-au îmbunătățit, cu o creștere de 0,2 puncte a indicelui. Indicele privind intențiile de angajare a scăzut de la 105,3 puncte la 103,2 puncte.
