Noaptea magică a solstițiului de iarnă
Solstițiul de iarnă marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an, semnificând, din punct de vedere astronomic, începutul iernii în emisfera nordică. În 2025, acest fenomen va avea loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României).
De la acest moment și până la solstițiul de vară, care va avea loc pe 21 iunie 2026, durata zilei va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, conform ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.
Solstițiul de iarnă apare ca urmare a mișcării de revoluție a Pământului în jurul Soarelui și a înclinării axei terestre cu aproximativ 23,4° față de planul orbitei. Această înclinare determină ca, de-a lungul anului, cele două emisfere să primească cantități diferite de lumină solară, generând alternanța anotimpurilor.
În emisfera nordică, perioada dintre martie și septembrie se caracterizează printr-o expunere mai mare la lumina solară, corespunzând primăverii și verii. Din septembrie până în martie, emisfera este înclinată în sens opus, favorizând toamna și iarna. În emisfera sudică, fenomenul se produce invers.
La solstițiul de iarnă, Soarele descrie cel mai scurt arc pe cer și atinge cea mai joasă înălțime la amiază. La latitudinea medie a României, de aproximativ 45°, Soarele ajunge la doar 21° deasupra orizontului.
În această zi, Soarele răsare la aproximativ 23° sud de est și apune la același unghi față de vest, ceea ce face ca durata zilei să fie minimă. În București, ziua durează doar 8 ore și 50 de minute, iar noaptea atinge durata maximă a anului, de 15 ore și 10 minute.
După solstițiul de iarnă, zilele vor deveni treptat mai lungi, iar nopțile mai scurte, până la atingerea duratei maxime a zilei la solstițiul de vară din 21 iunie 2026.
