România rămâne în urma Poloniei și Finlandei în integrarea dronelor militare
România pierde cursa europeană pentru integrarea dronelor militare. Finlanda a anunțat că fiecare recrutat al armatei va trece printr-un curs de folosire a dronelor, în timp ce Polonia utilizează deja drone terestre în exercițiile militare și plănuiește înființarea unui batalion dedicat tacticilor cu sistemele fără pilot.
Pe de altă parte, România nu dispune de nicio unitate specializată în utilizarea aparatelor de zbor fără pilot, iar achizițiile unor noi drone nu au fost anunțate. Polonia își propune să obțină supremația în cadrul NATO în domeniul utilizării dronelor. Armata Poloniei folosește în prezent drone terestre, precum Goblin și Gnom, care au roluri logistice, transportând muniție sau soldați răniți, și pot fi echipate cu mitraliere sau lansatoare de grenade pentru roluri ofensive.
Finlanda, de asemenea, are o abordare proactivă; toți recruții vor beneficia de cursuri de pregătire pentru a învăța să folosească drone. În contrast, România nu are o unitate specializată pentru sistemele fără pilot, iar Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu a comunicat oficial câți militari români sunt instruiți în utilizarea dronelor, dar surse informează că numărul acestora este limitat.
În ceea ce privește achizițiile, MApN s-a concentrat pe drone de mari dimensiuni, cum ar fi Bayraktar, produse în Turcia, și Watchkeeper X18, comandate din Israel. România a achiziționat drone Bayraktar pentru aproximativ 300 de milioane de dolari, iar din Israel au fost comandate 21 de drone Watchkeeper, la un cost de 450 de milioane de dolari. În prezent, România nu dispune de multe drone FPV (first person view), dar există posibilitatea ca acestea să fie achiziționate prin programul SAFE al Uniunii Europene.
