Moody’s Analytics avertizează: România trebuie să intervină imediat pentru a grăbi economiile bugetare
Deficitul preconizat pentru 2025 se ridică la 8,4% din PIB, iar România trebuie să acționeze „foarte urgent” pentru a accelera reducerile bugetare, conform unei evaluări realizate de Moody’s Analytics. Războiul comercial declanșat de Donald Trump reduce perspectivele de creștere în România, Ungaria și Republica Cehă, în contextul în care deficitele bugetare din Polonia și România au atins deja cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.
Europa Centrală dispune de un spațiu fiscal limitat pentru a compensa impactul economic al tarifelor, având în vedere nivelurile ridicate ale deficitului în majoritatea țărilor din regiune, care sunt dependente de exporturi. În acest context, este necesar să se găsească noi motoare de creștere pe fondul unei zguduiri a economiei mondiale.
Deși exporturile directe către SUA sunt reduse, Europa Centrală rămâne una dintre cele mai comerciale regiuni din UE, cu exporturi de bunuri ca pondere din producție variind de la 75,5% în Slovacia la 39,4% în Polonia, toate peste media UE de 34,2%. Tarifele impuse au întunecat perspectivele pentru Europa, crescând riscurile de recesiune și diminuând prognoza de creștere în Republica Cehă, România și Ungaria.
Gaurav Ganguly, șeful departamentului EMEA Economic Research de la Moody’s Analytics, a subliniat că retragerea Statelor Unite în izolaționism pune o presiune uriașă asupra economiei globale, în special asupra țărilor expuse sistemului comercial global. Aceste țări trebuie să găsească noi piețe de export, parteneri și motoare de creștere, inclusiv prin promovarea exporturilor, noi alianțe comerciale și atragerea de investiții străine.
Ganguly a avertizat că mediul politic și tarifar actual generează probleme structurale semnificative pentru creștere, iar dacă aceste provocări nu sunt abordate, țările vor experimenta dificultăți pe termen mediu. Războiul din Ucraina, creșterea cheltuielilor de apărare și alegerile au contribuit la creșterea împrumuturilor în Europa Centrală, Polonia și România înregistrând cele mai mari deficite bugetare din UE-27 anul trecut.
Deficitul României a crescut la 9,3% din PIB în anul precedent, depășind chiar și nivelurile din timpul pandemiei de COVID-19. Cifrele din primul trimestru din acest an sugerează o adâncire a decalajului pe bază anuală. Ganguly a subliniat că, dacă guvernul nu acționează urgent pentru a spori consolidarea fiscală, deficitul bugetar ar putea să se înrăutățească în 2025 și 2026.
În timp ce Ungaria a reușit să reducă deficitul anul trecut, guvernul continuă să implementeze reduceri semnificative ale impozitului pe venit înainte de alegerile din 2026, în ciuda riscurilor pentru creștere și a inflației ridicate. România, pe de altă parte, se confruntă cu o creștere a costurilor datoriei, factura dobânzilor fiind estimată la 2,3% din producție, ceea ce ridică îngrijorări suplimentare cu privire la sustenabilitatea fiscală a țării.
