Secretele înțelegerii dintre Donald Trump și liderul autoritar din Belarus
Sâmbătă, 13 decembrie, autoproclamatul președinte al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a eliberat 123 de prizonieri politici, aceasta fiind a treia eliberare negociată de administrația Trump. Aceasta reprezintă cea mai mare și mediatizată eliberare de acest tip. Concesiile făcute de Washington, însă, se pare că sunt mai serioase, conform European Pravda.
Statele Unite au anunțat ridicarea sancțiunilor asupra potasei din Belarus, un sector crucial pentru economia țării. Ca răspuns, Lukașenko a acceptat să elibereze prizonieri de marcă, printre care laureatul Premiului Nobel Ales Bialiatski, fostul bancher Viktar Babaryka, considerat principalul adversar al lui Lukașenko în alegerile prezidențiale din 2020, și asociata sa, Maria Kalesnikava. Această acțiune este văzută ca un triumf pentru diplomația americană, dar ridică întrebări cu privire la viitorul relațiilor dintre cele două părți.
Trump va continua cu alte schimburi sau își va pierde interesul pentru problema belarusă? Progresul negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia ar putea influența aceste scenarii.
Contextul negocierilor
Acordul de eliberare a fost anticipat după anunțul vizitei trimisului special al lui Trump, John Coale, în Minsk. Înainte cu o lună, Departamentul Trezoreriei SUA a ridicat sancțiunile împotriva companiei aeriene naționale din Belarus și a permis operațiuni legate de avionul personal al lui Lukașenko. Aceasta a fost percepută ca o pregătire pentru un schimb mai amplu.
La Minsk, John Coale a confirmat ridicarea sancțiunilor asupra potasei, o măsură esențială pentru economia belarusă. Totuși, procesul de eliberare a prizonierilor politici a fost marcat de un element surprinzător: majoritatea prizonierilor, inclusiv Viktar Babaryka și Maria Kalesnikava, au fost deportați în Ucraina, în loc de Lituania, ca în trecut. Această decizie, luată personal de Lukașenko, a fost considerată ciudată, având în vedere că Ucraina se află în război.
Relațiile dintre Belarus și Lituania sunt tensionate, Lukașenko fiind reticent să facă concesii simbolice. Totuși, un număr mic de prizonieri au fost deportați în Lituania, inclusiv Ales Bialiatski, care prezenta un interes personal pentru Trump, având în vedere că eliberarea sa ar putea să crească șansele ca președintele american să primească Premiul Nobel pentru Pace.
Viitorul schimburilor
În ciuda celor trei valuri de eliberări, în Belarus mai sunt aproximativ o mie de prizonieri politici. John Coale a sugerat că aceștia ar putea fi eliberați în decurs de o lună, poate toți odată. El a numit această posibilitate „un schimb echitabil”, susținând că majoritatea sancțiunilor împotriva Belarusului ar putea fi ridicate în schimbul eliberării tuturor prizonierilor politici.
Deși Lukașenko a demonstrat deschidere pentru schimburi, nu mai are prizonieri politici de interes pentru Trump. Unicul nume notabil rămas este Andrzej Poczobut, jurnalist și activist al minorității poloneze din Belarus, dar eliberarea sa este o prioritate pentru Polonia, nu pentru SUA.
Lukașenko ar putea oferi Statelor Unite informații utile despre Rusia, prin contactele sale cu Vladimir Putin. De asemenea, el ar putea influența situația din Venezuela, având relații cu dictatorul Nicolás Maduro.
Totuși, Lukașenko se confruntă cu o situație complicată. Sancțiunile Uniunii Europene sunt mult mai semnificative pentru economia belarusă decât cele americane. Ridicarea sancțiunilor de către SUA ar avea un impact limitat fără cooperarea Lituaniei pentru deblocarea tranzitului îngrășămintelor belaruse.
Progresul negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia va influența viitoarele schimburi între Statele Unite și Belarus. Dacă aceste negocieri avansează, SUA ar putea avea interesul de a îmbunătăți relațiile cu Belarus ca parte a strategiei de presiune asupra lui Putin. În cazul în care inițiativele de pace eșuează, dialogul cu Lukașenko ar putea suferi un impact negativ.
