România: Magnet pentru investiții regionale, dar timidă în expansiunea internațională
România a devenit una dintre cele mai atractive destinații pentru investițiile din Europa Centrală și de Est, însă această performanță ascunde un dezechilibru major: capitalul intră, dar iese foarte puțin. Companiile românești investesc slab în afara țării, iar influența economică regională rămâne redusă. Analiza PwC România arată că economia a crescut rapid, dar nu a fost dublată de o strategie de maturizare și poziționare regională.
Economistul Radu Nechita subliniază că acest paradox nu este accidental, ci rezultatul unui model economic construit pe deficit de capital, consum și decizii politice pe termen scurt. „România are un deficit de capital, deci nu are cum să fie un exportator net de capital”, afirmă Nechita. Asta nu înseamnă că nicio firmă românească nu poate sau nu ar trebui să investească în străinătate, ci că, la nivel total, intrările de capital trebuie să fie mai mari decât ieșirile.
O economie în creștere, dar fără o poziționare regională clară
Potrivit analizei PwC, România a recuperat masiv decalajele față de Uniunea Europeană: PIB-ul pe cap de locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, a urcat de la aproximativ 35% din media UE la aproape 80% în prezent. Deși economia a dovedit reziliență în fața crizelor recente și continuă să crească, problemele fiscal-bugetare s-au accentuat.
Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, consideră că România are premisele necesare pentru a deveni o economie robustă și diversificată, dar aceste avantaje nu sunt încă valorificate strategic. Lipsesc consolidarea fiscală, predictibilitatea politicilor publice și o strategie clară prin care România să își asume și să își valorifice poziția în Europa Centrală și de Est.
România, destinație de top pentru investițiile vecinilor
Datele PwC arată clar atractivitatea României pentru capitalul regional: între 2019 și 2024, investițiile directe din Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria în România au crescut cu 64%, ajungând la aproximativ 10 miliarde de euro, dintr-un stoc total al investițiilor străine directe de circa 125 de miliarde de euro.
Creșterile au fost semnificative: investițiile grecești au avansat cu 170%, cele ungurești cu 94%, cele bulgărești cu 90% și cele poloneze cu 84%. România a devenit a doua cea mai importantă destinație externă pentru investitorii greci și bulgari, iar pentru cei polonezi și unguri este una dintre primele cinci. Domeniile cele mai vizate sunt energia, real estate-ul, retailul, FMCG și IT&C. PwC explică această atractivitate prin dimensiunea pieței românești, potențialul de creștere, forța de muncă și poziția geografică.
De ce România nu investește la rândul ei
În contrast, investițiile românești în regiune rămân foarte reduse, cu un stoc de doar 645 de milioane de euro în cele cinci țări analizate. Investițiile românești efective totale în străinătate sunt de aproximativ 3,7 miliarde de euro, de câteva ori mai puțin decât în cazul Poloniei, Ungariei sau Cehiei. Radu Nechita explică această diferență prin lipsa capitalului acumulat și prin experiența limitată a firmelor românești în investițiile externe.
„Capacitatea României și a firmelor românești de a investi în străinătate este limitată de faptul că avem un stoc de capital mai redus decât alte țări”, afirmă economistul. De asemenea, banii trimiși din străinătate sunt în principal direcționați către consum sau către locuințe care nu sunt închiriate și nu generează venituri, ceea ce nu contribuie la acumularea de capital.
Deficitul de cont curent: semnul dependenței de capital
România are unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din Uniunea Europeană, de aproximativ 8% din PIB, un nivel record la nivelul UE. Spre comparație, Polonia are un deficit de sub 1%. Radu Nechita explică: „Deficitul de cont curent nu este o consecință a creșterii, ci o condiție a creșterii” și reflectă nevoia de capital din exterior.
Nechita avertizează că cea mai gravă situație apare atunci când statul se împrumută pentru consum sau pentru investiții fără valoare economică reală. „Când împrumuturile statului nu sunt folosite pentru infrastructură care crește productivitatea economiei, riscurile se amplifică”, subliniază el.
De ce România nu are campioni regionali
Deși România are o piață internă mare, nu a reușit să creeze companii cu prezență regională puternică. Radu Nechita explică că soluția nu este intervenția statului. „Campioni regionali ar trebui să creeze întreprinzătorii, dacă acest lucru este rentabil și eficient pentru ei”, afirmă economistul. Această întârziere este explicată prin factori istorici, precum privatizările întârziate și ostilitatea față de capitalul privat.
Politici publice și momentul de decizie
Nechita adaugă că internaționalizarea firmelor depinde în primul rând de capital privat, dar politicile publice pot accelera sau bloca acest proces. „Politicile publice ar trebui să favorizeze economisirea, investițiile și reinvestirea profitului”, afirmă el, invocând stabilitatea fiscală și reguli aplicate uniform.
În concluzie, direcția României depinde de clasa politică și de alegători: prosperitatea României depinde de capacitatea de a produce bogăție, adică de capitalul acumulat și atras în economie. În caz contrar, politicile bazate pe redistribuire și consum vor prevala.
