România și Republica Moldova sărbătoresc: Cobza, un nou simbol al Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO
Meşteşugul şi interpretarea la cobza românească au fost înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, conform anunțului făcut de Ministerul Culturii. Dosarul a fost coordonat de Ministerul Culturii din România, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, și a fost acceptat de Comitetul Interguvernamental al Convenţiei Patrimoniului Cultural Imaterial în cadrul sesiunii desfăşurate la New Delhi.
„Eforturile noastre de a prezenta în mod riguros acest patrimoniu, care şi-a pus amprenta profund asupra repertoriului muzical tradiţional din România, reprezintă doar o parte vizibilă a eforturilor depuse de meşteri şi interpreţi de-a lungul generaţiilor. Astăzi, aceste eforturi au fost răsplătite. Sunetul inconfundabil al acestui instrument are, de acum, un viitor şi mai frumos”, a declarat un reprezentant al Ministerului Culturii.
Cu această ocazie, miniştrii Culturii din România şi Republica Moldova au avut o convorbire telefonică, felicitându-se reciproc și discutând despre o viitoare întâlnire planificată la Bucureşti. Delegaţia României a fost condusă de ambasadoarea României pe lângă UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, și a inclus-o pe Ioana Baskerville, preşedinta Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Prin această decizie, cobza devine cel de-al 11-lea element românesc de patrimoniu imaterial recunoscut de UNESCO, subliniind eforturile constante ale României în protejarea şi promovarea patrimoniului viu, ancorat în practici transmise din generaţie în generaţie. Înscrierea recunoaşte nu doar sonoritatea cobzei, ci și meşteşugul confecţionării acestui instrument, tehnicile de interpretare și rolul comunităţilor care au păstrat acest instrument ca simbol identitar.
Preşedintele Comisiei pentru relaţia cu UNESCO, deputatul Dumitriţa Gliga, a declarat: „Astăzi celebrăm un nou succes, rezultat al unei munci temeinice, promovat cu perseverenţă. Protejarea patrimoniului şi a oamenilor care îl slujesc este o datorie faţă de generaţiile viitoare. Comisia UNESCO îşi reafirmă angajamentul de a susţine politicile dedicate meşterilor şi transmiterii tehnicilor tradiţionale.”
În urmă cu trei ani, cămăşa cu altiţă a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, iar un an mai târziu, transhumanţa a fost recunoscută ca element de patrimoniu imaterial. „Cobza vine astăzi să întregească firesc această suită de frumuseţi. Este o realizare importantă, dar şi un angajament pentru viitor”, a adăugat Gliga.
Înscrierea cobzei în UNESCO reflectă munca valoroasă a comunităţilor de practicieni, a meşterilor lutieri, a şcolilor tradiţionale și a colaborării instituţionale dintre România și Republica Moldova. România îşi reafirmă angajamentul de a susţine patrimoniul viu ca motor de identitate culturală, educaţie şi dezvoltare durabilă.
