Decizie crucială la București: CCR analizează constituționalitatea proprietății Falezei Nord de către Statul Român
Un proces cu miză importantă se desfășoară la București, vizând un teren din cartierul constănțean Faleză Nord, unde actualul proprietar a fost dat în judecată de Apele Române, care revendică terenul considerat parte a falezei litoralului românesc. Cazul se află în rejudecare după ce instanța supremă a admis recursul declarat de Apele Române împotriva deciziei Curții de Apel București, retrimițând dosarul judecătorilor din capitală.
Curtea Constituțională a României a fost sesizată pentru a stabili dacă este constituțional ca faleza să aparțină Statului Român. Până la un răspuns din partea acestei instituții, următoarea înfățișare în procesul pentru terenul din Faleză Nord este programată pentru luna februarie 2026.
Excepția de neconstituționalitate
Litigiul se referă la un teren de 500 mp, situat pe strada Pescarilor din Faleză Nord, revendicat de Apele Române în dosarul 13140/212/2020. Judecătorii bucureșteni au admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, contestând dispozițiile art.3 alin.1 și pct.32 din anexa nr.1 din Legea nr.107/1996, precum și art.6 alin.2 lit.d și e și art.7 din OUG nr.202/2002, aprobate prin Legea nr.280/2003, în raport cu mai multe articole din Constituție și cu art.1 din Protocolul Adițional nr.1 la CEDO.
Articolul 3 alineatul 1 și punctul 32 din Anexa 1 din Legea apelor stipulează că faleza și plaja mării aparțin domeniului public al statului. Articolul 6 din OUG 202/2002 face referire la faleza care este în contact cu marea, iar Articolul 7 subliniază că pe domeniul public din zona costieră nu există drepturi private care să se opună proprietății publice.
Excepția de neconstituționalitate invocată opune aceste texte legale drepturilor constituționale vizând proprietatea privată garantată prin legea fundamentală a statului, subliniind că aceste drepturi nu pot fi constrânse prin ordonanțe de urgență.
Contextul procesului
În acest dosar, Tribunalul Constanța a admis inițial acțiunea în revendicare formulată de ANAR-ABADL, obligând proprietarul actual să lase în proprietate și posesie domeniul public al Statului Român. Tribunalul a decis și rectificarea cărții funcțiare a UAT Constanța, radierile mențiunilor referitoare la dreptul de proprietate al pârâtului.
Procesul a fost strămutat la București, iar judecătorii Curții de Apel București au admis apelul proprietarului terenului, stabilind că Apele Române nu aveau calitatea procesuală necesară pentru a deschide procesul. Însă, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a admis recursul ANAR-ABADL, impunând rejudecarea procesului.
Decizia Curții de Apel București în rejudecare va putea fi contestată prin recurs, care va fi analizat de Curtea Supremă de Justiție a României.
