Trei poduri noi peste Dunăre: România, Bulgaria și Grecia unesc forțele pentru un coridor logistic de impact!
Bulgaria, Grecia și România au semnat miercuri, 3 decembrie, la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea axei de transport ce va lega Marea Egee de Marea Neagră. Acest acord este considerat unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură regională din ultimii ani, conform unui comunicat de presă. Documentul stabilește cooperarea dintre cele trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee, deschizând calea pentru investiții majore în infrastructura rutieră, feroviară și fluvială.
Acordul a fost semnat de vicepremierul și ministrul transporturilor din Bulgaria, Grozdan Karadjov, de ministrul alternativ al transporturilor din Grecia, Konstantinos Kyranakis, și de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor din România, Ionuț Cristian Săvoiu. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, subliniind că proiectul va facilita o conectivitate mai rapidă și mai competitivă în sud-estul Europei.
O inițiativă care transformă planurile în infrastructură
Semnarea memorandumului este văzută ca un moment crucial, transformând un concept existent de decenii într-un proces concret de implementare. Grozdan Karadjov a menționat că ideea unei axe nord-sud a rămas pe hârtie mult timp, fără progrese reale. El a subliniat că noul acord poate deschide rute comerciale noi și poate consolida securitatea și mobilitatea la nivel continental, considerând fluviul Dunărea o „coloană vertebrală” a Europei.
Karadjov a afirmat că „fluviul nu trebuie să rămână o frontieră, ci să devină o infrastructură integrată care unește economii și state.” Proiectul prevede construirea a trei noi poduri peste Dunăre, esențiale pentru conectivitatea dintre nord și sud, dar și pentru fluxurile comerciale și logistice europene.
Trei noi poduri peste Dunăre, element-cheie al memorandumului
Un capitol central al documentului se referă la dezvoltarea infrastructurii dintre România și Bulgaria, unde în prezent există doar două puncte majore de trecere rutieră peste Dunăre. Planul prevede edificarea a trei noi poduri: un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, unul la Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Aceste poduri sunt considerate o investiție cu relevanță continentală, nu doar bilaterală, și vor reduce blocajele de frontieră, asigurând rute de transport alternative capabile să susțină atât traficul economic, cât și mobilitatea militară.
De asemenea, liniile de feribot Oriahovo–Bechet, Sviștov–Zimnicea și Silistra–Călărași vor fi modernizate pentru utilizare dublă.
Coridoarele sud–nord: de la Atena și Salonic până la București și mai departe
Planul de acțiune atașat memorandumului detaliază trei direcții majore de modernizare a transportului pe axa sud-nord. Primul traseu vizează conexiunea dintre Atena, Sofia, Vidin și Calafat, extinzându-se spre București și apoi spre Europa Centrală. Al doilea traseu pornește din Salonic și Alexandroupolis, traversează Svilengrad și Ruse, ajungând la București, cu prelungire spre Ucraina și Moldova. Al treilea traseu conectează Alexandroupolis, Burgas, Varna și Constanța, unind direct Marea Egee cu Marea Neagră.
Prin această rețea, porturile din regiune vor beneficia de perspective de extindere, iar fluxurile comerciale se pot reorganiza pentru a nu mai depinde de rute unice. Coridorul ar putea deveni una dintre arterele logistice principale ale Europei în anii următori.
Fonduri europene și parteneriate pentru accelerarea lucrărilor
Bulgaria, Grecia și România intenționează să utilizeze la maximum finanțările disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, iar proiectele vor fi extinse și în cadrul viitorului buget multianual 2028–2034. Autoritățile vor lua în considerare parteneriate public–privat pentru a accelera implementarea și a evita fragmentarea investițiilor, astfel încât fiecare proiect să producă efect vizibil în economie.
Vicepremierul Karadjov a subliniat că obiectivul principal este crearea unei infrastructuri eficiente și strategice care să răspundă cerințelor de transport europene. El a concluzionat că acest memorandum poate schimba fundamental conectivitatea în regiune și poate oferi Europei reziliența necesară în contextul geopolitic actual.
