România se pregătește să acceseze împrumuturi de peste 275 de miliarde de lei în 2026
Nevoile brute de finanțare ale României vor urca în 2026 la un nivel record, între 275 și 285 de miliarde de lei, echivalentul a 63-65 de miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut de directorul general al Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu, într-un interviu pentru Reuters. În ciuda presiunii tot mai mari pe împrumuturi, autoritățile susțin că vor încerca să limiteze costurile datoriei publice printr-un mix de măsuri de refinanțare și prefinanțare.
Potrivit lui Nanu, deficitul bugetar estimat pentru anul viitor se va situa între 6% și 6,5% din PIB, reprezentând o îmbunătățire importantă față de ținta de 8,4% pentru 2025 și nivelul de peste 9% consemnat în 2024. Reducerea deficitului este esențială pentru România, care rămâne țara cu cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană. Ajustarea vine după un an electoral marcat de cheltuieli ridicate și în contextul presiunilor Bruxelles-ului pentru disciplină fiscală.
Refinanțarea datoriei crește abrupt: peste 150 de miliarde de lei în 2025
O provocare majoră pentru stat va fi suma mult mai mare care trebuie refinanțată anul viitor: peste 150 de miliarde de lei, comparativ cu estimarea de 99 de miliarde de lei pentru 2024. Nanu a explicat această creștere prin emisiunile pe termen scurt lansate în prima parte a acestui an, când condițiile de piață au fost dificile. De aceea, statul a început încă din 2024 să recurgă la operațiuni de prefinanțare și de gestionare a pasivelor, astfel încât presiunea de anul viitor să fie mai redusă.
Prefinanțare pentru 2026 și schimbări în portofoliul de euroobligațiuni
Trezoreria a majorat deja ținta de finanțare pentru acest an la 269 de miliarde de lei, cu 10 miliarde mai mult decât planul inițial, pentru a acoperi din timp o parte din necesarul începutului de 2026. Autoritățile au efectuat o operațiune de schimb pentru euroobligațiunile scadente în octombrie, reducând rambursările externe din 2025 la 3,5 miliarde de euro, față de 4,25 miliarde estimate inițial.
Nanu a transmis că aceste măsuri vor permite menținerea emisiunilor brute de anul viitor la un nivel apropiat de cel din 2024, în ciuda presiunilor ridicate de refinanțare. Pentru 2026, România intenționează să limiteze oferta brută de euroobligațiuni la circa 10 miliarde de euro, mult sub nivelul de aproximativ 16 miliarde de euro emis anul acesta. Țara a devenit în 2024 unul dintre cei mai mari emitenți de datorie din piețele emergente, iar autoritățile încearcă acum să reducă dependența de piețele externe.
Surse de finanțare non-piață
Planul se bazează pe folosirea unor surse de finanțare „non-piață”, cum ar fi: aproximativ 6 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și reziliență (PNRR), accesarea noului mecanism european pentru finanțarea apărării – SAFE, 1,5 miliarde de euro de la instituții financiare internaționale precum Banca Mondială și BERD, și circa 3 miliarde de euro din plasamente private, în principal împrumuturi, unele deja în discuții avansate. Aceste resurse vor reduce presiunea pe piețele financiare și vor ajuta la diversificarea portofoliului de datorie.
Adoptarea bugetului pentru anul viitor ar putea fi însă amânată, a avertizat Ştefan Nanu. Guvernul de coaliție a adoptat deja unele creșteri de taxe și a început să reducă cheltuielile, însă mai multe măsuri așteaptă încă aprobarea. Întârzierea bugetului poate afecta calendarul emisiunilor de la începutul lui 2026, inclusiv plasamentele private programate în ianuarie și prima emisiune de euroobligațiuni din an.
