România urcă pe podiumul UE: locul 2 în topul creșterii prețurilor industriale
Prețurile producției industriale continuă să scadă în Uniunea Europeană, cu 0,2% în octombrie 2025 și 0,5% în zona euro, conform datelor Eurostat. România, însă, prezintă o dinamică diferită, înregistrând cele mai mari scumpiri din UE după Bulgaria, cu un avans anual de 9,4%, confirmat și de Institutul Național de Statistică (INS), care raportează o creștere de 8% față de octombrie 2024.
Principala sursă a acestor presiuni este energia, unde prețurile au crescut cu peste 16%, influențând astfel scumpirile în întreaga economie industrială. În luna octombrie, prețurile producției industriale au scăzut cu 0,2% în UE și cu 0,5% în zona euro față de octombrie 2024, în timp ce alte categorii de produse au înregistrat creșteri: bunurile de capital și cele de folosință îndelungată s-au scumpit cu 1,6%, bunurile de uz curent cu 1,5%, iar bunurile intermediare foarte ușor, cu 0,1%.
Comparativ cu luna precedentă, prețurile industriale au urcat ușor cu 0,1%, semnalând o stabilizare a piețelor industriale europene. România se află printre statele cu cele mai mari creșteri de prețuri din industrie, fiind plasată pe locul al doilea în Europa, după Bulgaria, care a înregistrat un avans de 17,6%, urmată de Suedia cu 4,9%. Alte țări, precum Luxemburg, Irlanda și Austria, au raportat scăderi semnificative ale prețurilor.
Raportarea lunară arată o creștere de 1,2% a prețurilor în România față de septembrie, una dintre cele mai ridicate din UE, depășită doar de Bulgaria și Estonia. Datele oficiale de la INS pentru octombrie 2025 confirmă această tendință, menționând o creștere de 8% a prețurilor producției industriale atât pentru piața internă, cât și pentru cea externă, comparativ cu octombrie 2024. De asemenea, majorarea a fost de 1% față de luna precedentă, septembrie.
Industria energetică este principala sursă a acestor scumpiri, cu o creștere de 16,59% față de anul anterior. Energia reprezintă un cost esențial pentru aproape toate ramurile industriale, iar majorările de la acest nivel se resimt rapid în lanțul de producție. Bunurile de uz curent au crescut cu 6,21%, bunurile de folosință îndelungată cu 4,91%, bunurile intermediare cu 3,70%, iar bunurile de capital cu 2,83%.
INS a detaliat sectoarele cu cele mai mari scumpiri. Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă au înregistrat o creștere de 20,54%, explicând în mare parte presiunile din restul industriei. De asemenea, domeniile de salubritate, gestionarea deșeurilor și activitățile de decontaminare au crescut cu 11,48%. Industria prelucrătoare a avansat cu 3,62%, iar industria extractivă cu 3,41%.
Diferența față de media UE se explică prin doi factori principali: România se confruntă cu scumpiri mult mai mari în sectorul energetic, în contextul în care alte state europene au beneficiat de ieftiniri, și structura industriei românești, unde ponderea bunurilor destinate consumului intern este ridicată, face ca variațiile de costuri să se simtă mai repede și mai puternic. Astfel, în timp ce industria europeană pare să se stabilizeze, România continuă să traverseze o perioadă de creșteri accentuate ale prețurilor.
