România în apogeul prosperității: Impactul remitențelor externe și legendele epocii comuniste
România trăiește cea mai bună perioadă din istoria sa, conform statisticilor. Deși există dificultăți temporare, cum ar fi situația finanțelor publice, taxarea și corupția, imaginea de ansamblu arată o creștere a nivelului de trai. În 2024, România a ajuns la 78% din media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor, comparativ cu 55% cu un deceniu în urmă, conform unei analize Business Club.
România beneficiază de alocări de zeci de miliarde de euro și are cea mai bună acoperire de securitate din întreaga sa istorie. Totuși, manipularea de pe rețelele sociale distorsionează realitatea. Pe TikTok, comunismul este prezentat ca o perioadă de glorie, iar Ceaușescu ca un lider patriot. În 1989, economia comunistă avea o valoare estimată la 40-45 de miliarde de dolari, iar PIB-ul din 2023 va ajunge la 435 de miliarde de dolari.
Salariul mediu pe economie, ajustat cu inflația, este de aproape două ori și jumătate mai mare comparativ cu 1990. În perioada comunistă, deși existau fabrici și uzine, produsele erau de tehnologie învechită, iar consumul de energie era atât de mare încât populația se confrunta cu raționalizarea electricității. Magazinele erau adesea goale pentru că mâncarea era exportată.
Există mărturii care confirmă că Ceaușescu era direct responsabil de înfometarea populației, fără a fi o realitate pe care i-o ascundeau colaboratorii. Proiectele de infrastructură au fost realizate cu risipă de resurse și eforturi ale angajaților prost plătiți, iar rezultatul a fost o exploatare a acestora.
Se observă o falsificare a faptelor, iar tinerii, care nu au cunoscut dificultățile acelor vremuri, sunt cei mai expuși. Există o mitizare a trecutului și o contestare a prezentului, fiind promovate „milenarisme” și utopii care cer sacrificii pentru patrie. Totuși, dorim libertatea de exprimare și dreptul de a refuza, ceea ce nu era posibil în comunism. Aspirăm la o economie de piață deschisă, care a adus cea mai bună perioadă din istoria țării, susținută de capitalul străin.
Capitalul străin a fost esențial pentru creșterea României, în condițiile lipsei resurselor interne suficiente. Stocul investițiilor străine directe a depășit 130 de miliarde de euro, conform datelor BNR. Din 2007, România a atras peste 100 de miliarde de euro de la bugetul UE, contribuind cu puțin peste 32 de miliarde.
Conform Consiliului Investitorilor Străini, 51% din cifra de afaceri a companiilor din România provine din capitalul străin, ceea ce reprezintă peste 275 miliarde euro din economia țării în 2023. Datele Eurostat din 2023 arată că 56% din valoarea adăugată brută a economiei românești este generată de capitalul autohton, inclusiv de la microîntreprinderi la giganți controlați de Guvern.
Sistemul de economie liberă, chiar dacă întâmpină unele sincope, oferă un mediu propice pentru prosperitate. Apartenența României la Uniunea Europeană și structurile de securitate occidentale au facilitat fluxurile de capital și dezvoltarea internă. România este a șaptea putere economică a Uniunii Europene, conform datelor ajustate la puterea de cumpărare, recuperând decalaje uriașe, cu o contribuție majoră din partea capitalului străin.
Istoria arată că România a crescut accelerat cu ajutorul fluxurilor de capital. Înainte de primul război mondial, industria era dominată de investitori străini, iar după interbelic, sub guvernarea liberală din anii ’20, s-a încurajat formarea capitalului autohton. Aceasta a fost blocată adesea de capitalul străin, având efecte negative asupra dezvoltării. Chiar și industrializarea din comunism a fost finanțată prin împrumuturi externe, iar deciziile ulterioare au dus la colaps economic, fără a avea legătură cu originea capitalului, ci cu modul de administrare deficitar.
