Criza apei în Grecia
Autorităţile din Grecia au plasat regiunea Atena şi două insule din Marea Egee în stare de urgenţă hidrologică, pentru a accelera lucrările de infrastructură şi a răspunde ameninţării crescânde de penurie de apă, exacerbată de o secetă cronică. Ministerul elen al Mediului a anunţat această măsură, care vizează, pe lângă zona metropolitană a Atenei, insulele Patmos şi Leros din Arhipelagul Dodecanez.
Această decizie „acordă prioritate implementării unor proiecte de infrastructură critice”, conform unei surse din minister. Deocamdată, nu au fost anunţate restricţii asupra consumului de apă. Potrivit companiei de aprovizionare cu apă şi asanare din Atena (EYDAP), precipitaţiile anuale din Grecia au scăzut cu aproximativ 25%, evaporarea a crescut cu 15%, iar consumul de apă a crescut cu circa 6% comparativ cu anul 2022.
Ministrul grec pentru Mediu şi Energie, Stavors Papastavrou, a declarat că rezervele de apă din zona metropolitană a Atenei se ridică în prezent la aproximativ 400 de milioane de metri cubi, cu un consum anual de circa 250 de milioane de metri cubi. Acesta a subliniat că „nu mai este posibil să amânăm aceste decizii dificile”, adăugând că în zonele cu un consum de apă crescut din cauza turismului, este necesară o atenţie mai mare şi o planificare mai bună pentru a evita situaţii de criză în timpul verii.
Grecia trece printr-o perioadă de secetă persistentă, comparabilă doar cu criza din perioada 1988-1994. Guvernul elen a anunţat planuri de investiţii în valoare de 2,5 miliarde de euro în proiecte de infrastructură hidraulică pe parcursul următorului deceniu. Planul include deturnarea a doi afluenţi ai râului Aheloos din vestul Greciei, alături de proiecte de foraj şi desalinizare. Proiectul de 500 de milioane de euro pentru afluenţii râului Aheloos trebuie finalizat până în 2029, iar peste 150 de proiecte, în valoare de peste 320 de milioane de euro, sunt în prezent în curs de desfăşurare în peste 40 de insule.
